Într-un context regional marcat de inflație, dezechilibre bugetare și instabilitate economică, guvernul Poloniei adoptă o strategie curajoasă și clar orientată spre dezvoltare: reducerea impozitelor pentru a încuraja investițiile private. În timp ce România împovărează contribuabilii și mediul de afaceri cu taxe în continuă creștere, autoritățile de la Varșovia lansează un program care urmărește revigorarea pieței de capital și a economiei naționale.
Potrivit Reuters, guvernul polonez pregătește un plan fiscal care ar putea atrage circa 100 de miliarde de zloți (aproximativ 27 de miliarde de dolari) în primii trei ani de implementare. Această sumă echivalează cu aproximativ 2,5% din PIB-ul Poloniei și este menită să contracareze nivelul redus al investițiilor din ultimii ani, dar și să crească averea cetățenilor prin implicarea directă în piața financiară.
Ministrul polonez al finanțelor și economiei, Andrzej Domanski, a declarat că acest val de investiții este vital pentru viitorul economic al țării. Potrivit lui, creșterea competitivității, consolidarea securității naționale și stimularea inovației depind de accesul populației la instrumente eficiente de economisire și investiție. În prezent, investitorii privați polonezi sunt taxați cu 19% pe câștigurile obținute din economii și din investiții în acțiuni și obligațiuni. Noul plan introduce Conturile Personale de Investiții (OKI), care vor beneficia de scutire totală de impozit pentru sume de până la 100.000 de zloți. Pentru sumele ce depășesc acest plafon, impozitul se va reduce la un nivel simbolic, cuprins între 0,8% și 0,9%.
Implementarea programului este preconizată pentru a doua jumătate a anului 2026, iar în primul an complet de funcționare (2027), impactul asupra bugetului de stat este estimat la aproximativ 250–300 de milioane de zloți. Cu toate acestea, oficialii polonezi sunt convinși că măsura va avea un efect pozitiv net, prin creșterea numărului de investitori, a lichidităților și a consumului intern.
Domanski a subliniat că Polonia are nevoie de o economie dinamică, adaptată provocărilor actuale, iar pentru aceasta este esențială introducerea de instrumente fiscale moderne și eficiente, care să impulsioneze în mod real dezvoltarea economică. Mesajul transmis este unul clar: investițiile private trebuie sprijinite, nu descurajate.
Contrastul cu situația din România este evident. În timp ce guvernul român își croiește strategia bugetară pe spatele contribuabililor, fără a genera încredere sau perspective de creștere sustenabilă, Polonia oferă un exemplu de politici economice proactive, bazate pe stimulare, nu pe penalizare. Diferența nu este doar de viziune, ci și de eficiență economică și respect față de cetățean.
De atfel, noul președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, a promis în discursul său de la ceremonia de învestire, unitate, suveranitate și respingerea adoptării monedei euro: „Polonia este în Uniunea Europeană, dar Polonia nu este Uniunea Europeană. Polonia este Polonia și va rămâne Polonia”.
