Între 2020 și 2025, prețurile alimentelor au explodat în România, cu majorări de până la 60% la produsele de bază. În timp ce inflația cumulată a depășit 44%, salariile nu au reușit să țină pasul, afectând grav puterea de cumpărare. Românii se confruntă cu un cost tot mai mare al traiului zilnic, în contextul unui sistem economic instabil și al unor politici publice ineficiente.
Românii se confruntă cu o povară tot mai grea la fiecare vizită în supermarket. Datele din perioada 2020–2025 arată o creștere alarmantă a prețurilor la alimentele de bază, în medie cu aproape 50%. Într-un climat economic fragil, marcat de inflație accelerată și lipsa unor măsuri eficiente din partea autorităților, traiul zilnic a devenit o provocare pentru milioane de familii.
Potrivit Institutului Național de Statistică, produsele cele mai consumate de populație sunt cele care au înregistrat cele mai mari scumpiri. Pâinea, un aliment de bază pentru majoritatea românilor, s-a scumpit cu 55,2%, iar zahărul a ajuns la un plus de 63,25% față de acum cinci ani. Carnea de vită este cu aproape 49% mai scumpă, iar cea de porc cu peste 40%. Alte produse esențiale, precum laptele, fructele, peștele proaspăt și berea, au înregistrat majorări de peste 40%.
Inflația cumulată în această perioadă a atins 44,75%, însă creșterea salariilor nu a ținut pasul, ceea ce a dus la o scădere accentuată a puterii reale de cumpărare. Familiile cu venituri mici și medii resimt cel mai acut aceste schimbări, fiind nevoite să renunțe tot mai des la calitate pentru a face față prețurilor din ce în ce mai mari.
Economistul Mircea Coșea avertizează că problema nu se limitează doar la creșterea prețurilor. Potrivit lui, serviciile se degradează constant, iar România devine tot mai dependentă de importuri, fără un progres real în calitatea produselor sau a infrastructurii de desfacere. El subliniază că, în lipsa unor soluții sustenabile, statul român pare să asiste pasiv la degradarea nivelului de trai.
Măsurile anunțate de guvern, cum ar fi plafonarea adaosurilor comerciale la unele alimente de bază, au fost temporare și ineficiente. În ciuda acestor intervenții, lanțul de aprovizionare rămâne vulnerabil, iar piața este expusă fluctuațiilor externe, ceea ce menține presiunea asupra prețurilor.
Pe fondul acestor scumpiri continue, alegerile alimentare ale românilor sunt tot mai limitate. Mulți sunt nevoiți să opteze pentru produse de substituție, să renunțe la alimente proaspete sau chiar să reducă porțiile zilnice. Mâncarea de calitate devine un lux, iar alimentația echilibrată este, pentru tot mai mulți, un ideal greu de atins.
În lipsa unor politici economice coerente și a unor intervenții eficiente din partea autorităților, criza alimentară riscă să devină o realitate permanentă în viețile cetățenilor. Dacă trendul actual continuă, simplul gest de a pune mâncare pe masă se va transforma într-o luptă zilnică pentru supraviețuire.
