Potrivit unei analize a Băncii Naționale a României, conflictul din Ucraina a afectat semnificativ economia României, cu o inflație crescută și o contracție a PIB-ului. În doar trei ani, țara a pierdut peste 14 miliarde de euro din potențialul său economic. În timp ce alte state din regiune au resimțit efecte mai atenuate, România se confruntă cu vulnerabilități profunde și o lipsă de reacție eficientă din partea autorităților.
Invazia Rusiei în Ucraina, declanșată în februarie 2022, nu a adus doar distrugere umanitară, ci și un val de efecte economice în toată Europa de Est. România, aflată în imediata apropiere a zonei de conflict, a fost lovită din plin. Conform unei analize recente a Băncii Naționale a României (BNR), impactul economic asupra țării noastre este mult mai profund decât se anticipa.
Simulările realizate de experții BNR arată că, până la sfârșitul anului 2022, războiul a determinat o creștere a inflației cu aproximativ 1,1 puncte procentuale și o scădere a PIB-ului cu până la 1,4 puncte procentuale, toate raportate la un scenariu ipotetic fără conflict.
„Rezultatele simulărilor indică faptul că, până la sfârșitul anului 2022, conflictul a determinat o majorare a ratei inflației cu aproximativ 1,1 puncte procentuale și o scădere a PIB-ului cu până la 1,4 puncte procentuale, comparativ cu un scenariu ipotetic în care războiul nu ar fi avut loc. Analiza evidențiază un impact relativ mai pronunțat asupra economiilor din Europa Centrală și de Est în comparație cu cele din Europa de Vest. Rezultatul poate fi atribuit vulnerabilităților structurale specifice regiunii și, totodată, prin proximitatea geografică față de zona de conflict, factori care au amplificat volatilitatea indicatorilor macroeconomici”, se menționează în raportul elaborat de Daniel Dăianu, Tudor Grosu, Andrei Neacșu, Andrei Tănase și Radu Vrânceanu.
Pe lângă indicatorii procentuali, cifrele reale arată amploarea pierderilor. Potrivit unei analize realizate de ProTV pe baza datelor Ministerului Finanțelor, România a pierdut 4,1 miliarde de euro în 2022, 4,8 miliarde în 2023 și aproape 5,5 miliarde în 2024. În total, peste 14 miliarde de euro au fost tăiate din potențialul economic al țării.
În același timp, veniturile la bugetul de stat, care reprezintă între 27 și 29% din PIB, au fost și ele afectate. Dacă economia ar fi crescut fără influența războiului, statul ar fi avut la dispoziție cu aproximativ 5 miliarde de euro în plus.
Pe lângă pierderile directe, România s-a confruntat și cu alte provocări: întreruperi în aprovizionarea cu gaze naturale, scumpiri semnificative la energie și combustibili, precum și o creștere a costurilor de trai. Prețul gazelor naturale a crescut cu 34,2%, iar petrolul s-a scumpit cu 18,3%. Aceste șocuri energetice au afectat grav consumul intern, producția industrială și competitivitatea exporturilor.
Spre deosebire de România, state precum Cehia și Ungaria, deși tot din Europa Centrală, au fost mai puțin expuse din cauza distanței geografice față de Ucraina. În schimb, Bulgaria și Polonia au trecut prin dificultăți similare cu cele ale României: fluxuri mari de refugiați, instabilitate economică și o scădere a încrederii investitorilor.
În plus, în plin context de criză economică, România s-a remarcat negativ prin întârzierea plății contribuției de 18,6 milioane de euro la fondul UE pentru sprijin militar acordat Ucrainei. Explicația oficială a fost una cel puțin discutabilă.
„Modificările la vârf suferite de Guvern” au fost invocate de ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, drept motiv pentru întârziere, un gest care trădează lipsa de coordonare instituțională chiar într-un moment în care România avea nevoie de stabilitate și eficiență.
Nu în ultimul rând, BNR subliniază că, în comparație cu SUA, România a suferit o scădere de PIB dublă, de circa 4 puncte procentuale, față de aproximativ 2 puncte procentuale înregistrate de economia americană.
Cu un impact economic masiv și o reacție politică ezitantă, România pare prinsă într-un joc geopolitic în care suportă costuri uriașe, fără o strategie clară de adaptare sau redresare pe termen lung.
