Parlamentul român a votat o nouă lege prin care Ziua Victoriei în cel de-Al Doilea Război Mondial va fi sărbătorită pe 8 mai, în acord cu țările occidentale. O mișcare simbolică menită să rupă definitiv legătura cu tradiția postbelică impusă de fosta URSS, dar care ridică întrebări despre nevoia de rescriere a reperelor istorice doar pentru a fi „în rând cu lumea bună”.
România își ajustează din nou calendarul sărbătorilor istorice, într-un gest de sincronizare cu Europa Occidentală. Parlamentul a adoptat miercuri, cu o majoritate covârșitoare, proiectul de lege prin care ziua de 8 mai devine oficial Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial. Camera Deputaţilor a fost for decizional, ceea ce înseamnă că legea va intra în vigoare după promulgare.
Prin această modificare, România renunță la data de 9 mai, sărbătoare tradițională a Victoriei în fosta sferă de influență sovietică, și adoptă versiunea occidentală a momentului, în care capitularea Germaniei naziste este marcată pe 8 mai. Autoritățile române vor putea organiza evenimente cu acest prilej, iar televiziunea și radioul public sunt încurajate să reflecte în programele lor festivitățile aferente.
Justificarea oficială a legii face apel la „clarificarea unei ambiguități istorice” și la alinierea României cu „majoritatea statelor occidentale”, precum Franţa, Germania, Marea Britanie sau ţările baltice. Se invocă faptul că actul de capitulare a fost semnat pe 7 mai 1945, la Reims, iar ostilitățile au încetat efectiv pe 8 mai, la ora 23:01.
Totuși, nu este ignorat nici contextul istoric: România, aflată în blocul estic după instaurarea regimului comunist, a adoptat data de 9 mai la fel ca Federaţia Rusă şi alte state din fostul lagăr socialist. Schimbarea actuală vine ca o formă de respingere a moștenirii sovietice, dar poate fi citită și ca o concesie politică în fața nevoii de sincronizare simbolică cu Vestul.
Criticii ar putea vedea în această mutare nu doar o „corectare istorică”, ci și o formă de conformism politic, în care identitatea proprie este ajustată la comandamentele momentului.
