Începând din noaptea de 12 spre 13 iunie 2025, Israel a lansat o ofensivă militară majoră împotriva Iranului. Loviturile aeriene au vizat infrastructura nucleară, baze militare și obiective strategice iraniene. În doar două zile, conflictul a provocat pierderi umane semnificative, distrugeri masive și un val de reacții internaționale tensionate. Amenințarea unui război de amploare în Orientul Mijlociu devine din ce în ce mai reală.
Situația din Orientul Mijlociu a explodat în noaptea de 12 spre 13 iunie 2025, când Israelul a declanșat o ofensivă militară de proporții împotriva Iranului. Loviturile aeriene au vizat în principal instalații nucleare și baze militare situate în zone strategice precum Isfahan și Natanz. În plus, atacurile au lovit direct laboratoare de cercetare, infrastructură militară a Gărzilor Revoluționare și facilități de lansare a rachetelor.
Operațiunea, aflată acum în a doua zi de desfășurare, a produs deja pagube uriașe. Bilanțul preliminar indică cel puțin 78 de morți, inclusiv militari și civili, și sute de răniți. Multe clădiri civile și obiective militare au fost distruse complet sau grav avariate. Autoritățile iraniene au introdus restricții severe de circulație în zonele atacate și au blocat accesul la internet, încercând să reducă panica și să controleze fluxul de informații.
Iranul a reacționat imediat, calificând atacul ca o declarație directă de război. Primele represalii nu au întârziat. Teheranul a lansat peste 100 de drone în direcția teritoriului israelian. Deși o parte dintre ele au fost interceptate de sistemul Iron Dome, armata iraniană a anunțat că răspunsul va continua și că vor urma alte atacuri. Escaladarea pare inevitabilă.
Israelul, la rândul său, nu dă niciun semn că ar vrea să se oprească. Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că operațiunea este vitală pentru securitatea națională și că acțiunile militare vor continua până când amenințarea iraniană va fi complet eliminată. Surse militare israeliene susțin că ofensiva ar putea dura până la două săptămâni, în funcție de reacția Iranului și de evoluțiile din teren.
Consecințele acestui conflict se resimt deja în întreaga lume. Prețul petrolului a explodat, înregistrând o creștere de peste 6%. Temerile privind siguranța transportului prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute pentru exportul global de petrol, au generat panică pe piețele internaționale. Bursele au scăzut, iar nivelul de risc financiar global a crescut brusc.
La nivel diplomatic, lumea este divizată. Turcia și Qatar au condamnat dur atacurile Israelului. Statele Unite și Marea Britanie au adoptat o poziție rezervată, solicitând reținere din partea ambelor tabere. Organizațiile internaționale, inclusiv ONU și Agenția Internațională pentru Energie Atomică, au cerut oprirea imediată a ostilităților și reluarea dialogului, însă fără efect concret până în acest moment.
Pe plan umanitar, criza se adâncește rapid. Zeci de mii de civili au fugit din zonele afectate. Spitalele sunt supraaglomerate, infrastructura de bază este avariată, iar accesul la resurse esențiale este tot mai dificil. Dacă violențele continuă, Iranul riscă să se confrunte cu o criză umanitară de proporții, care ar putea afecta întregul Orient Mijlociu.
Operațiunea lansată de Israel împotriva Iranului aruncă regiunea într-o nouă fază de instabilitate profundă. Pe măsură ce orele trec, pericolul extinderii conflictului devine tot mai mare. Fără o intervenție diplomatică rapidă și eficientă, lumea se apropie de un nou război de amploare, ale cărui efecte vor fi resimțite pe termen lung la scară globală.
