În ediția din 13 iunie a emisiunii „La Hartă”, Eugen Popescu, directorul Centrului de Studii și Strategii, alături de Vlad Cubreacov, fost parlamentar în Parlamentul Rep. Moldova și specialist în relații internaționale, au abordat o serie de subiecte sensibile de politică externă și securitate națională, criticând vehement lipsa de reacție și coerență din partea autorităților române, Guvernul și președintele Nicușor Dan. Principalele teme au vizat relațiile României cu Ucraina și Republica Moldova, pericolele reprezentate de ingerințele maghiare în Transilvania, precum și riscurile extinderii războiului din Ucraina.
Vizita președintelui Nicușor Dan în Ucraina – o declarație controversată și multe omisiuni
Participarea președintelui Nicușor Dan la Summitul „Ucraina – Europa de Sud-Est” de la Odesa a stârnit controverse, în special prin declarația sa potrivit căreia „singurul limbaj pe care Rusia îl înțelege este forța”. Realizatorii au subliniat că președintele a evitat să abordeze chestiuni de interes național precum situația românilor din sudul Basarabiei și regiunea Odesa. Aproximativ 124.000 de români din zonă nu beneficiază de educație în limba maternă și sunt lipsiți de drepturi culturale fundamentale. Mai mult, România rămâne singurul stat UE care nu și-a redeschis Consulatul General la Odesa, în ciuda solicitărilor insistente ale comunității românești. Acestea au fost doar câteva aspect pe cate Nicușor Dan nu le-a abordat în discuțiile cu Volodimir Zelenski.
Relația cu Republica Moldova – o apropiere formală, dar fără conținut real
Deși președintele Dan a vizitat Chișinăul, subiecte esențiale au fost lăsate deoparte, s-a arătat în emisiune. Un exemplu semnificativ este lipsa oricărei mențiuni a lui Nicușor Dan privind retrocedarea celor 56 de imobile aparținând Mitropoliei Basarabiei (sub jurisdicția BOR), revendicate de ani de zile. Guvernul condus de Maia Sandu sprijină în continuare Biserica Ortodoxă aflată sub tutela Moscovei, ignorând solicitările legitime ale Patriarhiei Române. În plus, realizatorii emisiunii au remarcat faptul că Republica Moldova continuă să fie membră a Comunității Statelor Independente (CSI), organizație condusă de Rusia, ceea ce ridică semne de întrebare asupra orientării geopolitice reale a Chișinăului.
Lipsă de reacție în fața provocărilor Ungariei
Un subiect cu implicații grave pentru suveranitatea națională a fost transferul custodiei Salinei Praid către un ONG maghiar apropiat de FIDESZ, într-un context în care finanțarea pentru întreținerea acestei resurse strategice a fost tăiată chiar de un ministru UDMR – Barna Tánczos.
Vizita neanunțată a președintelui Ungariei, Tamás Sulyok, în România – mai exact în ceea ce autoritățile de la Budapesta numesc în mod eronat „Ținutul Secuiesc” – nu a primit nicio reacție oficială din partea Ministerului român de Externe. Acestea au fost alte teme dezbăute de către cei doi analiști care au avertizat că, în lipsa unei poziții ferme, România riscă să piardă controlul simbolic și politic asupra unor regiuni esențiale din Transilvania.
Războiul din Ucraina – un conflict cu potențial de escaladare globală
Discuția a inclus și analiza riscurilor majore generate de războiul ruso-ucrainean. Tulsi Gabbard, șefa serviciilor secrete americane, a fost citată cu privire la apropierea lumii de un conflict nuclear. S-a ridicat în discuție ideea că Rusia ar putea răspunde prin atacuri asupra infrastructurii-cheie de peste Nipru, izolând astfel Ucraina de sprijinul occidental. Totodată, propunerea președintelui francez Emmanuel Macron de a muta arme nucleare în Europa de Est a fost considerată de către realizatorii emisiunii o escaladare periculoasă a tensiunilor.
Slovacia – un exemplu de rezistență împotriva presiunilor globaliste
În contrast cu lipsa de fermitate a autorităților române, cei doi analiști au elogiat inițiativa premierului slovac Robert Fico de a modifica Constituția pentru a proteja valorile tradiționale și identitatea națională, chiar în detrimentul legislației UE. În fond, Uniunea Europeană este o alianță de state suverane, nu un suprastat, și iar liderii precum Fico, Viktor Orbán sau președintele Poloniei au o interpretare corectă a tratatelor europene.
Emisiunea „La Hartă” a tras un semnal de alarmă asupra pasivității autorităților române în fața unor amenințări directe la adresa suveranității naționale. Într-un context geopolitic tot mai tensionat, realizatorii cer o politică externă coerentă, apărarea intereselor comunităților românești din străinătate, și o poziție clară împotriva ingerințelor externe.
Urmăriți emisiunea aici:
