Uniunea Europeană intenționează să adopte o reglementare care să interzică utilizarea denumirilor tradiționale din industria cărnii pentru produsele vegetale. Propunerea, susținută inclusiv de România, este criticată pentru că ar favoriza marile interese zootehnice și ar limita libertatea consumatorilor.
O modificare legislativă importantă se pregătește la nivelul Uniunii Europene, vizând etichetarea produselor vegetale care imită alimentele de origine animală. Conform noilor propuneri, termeni precum „cârnat”, „burger”, „parizer” sau „chiftea” ar putea fi complet interziși de pe ambalajele alimentelor pe bază de plante. Oficial, se invocă dorința de a proteja consumatorii de eventuale confuzii, însă vocile critice atrag atenția că scopul real este apărarea intereselor industriei cărnii.
Nouă state membre ale Uniunii, printre care Cehia, Austria, Italia, Ungaria, Slovacia, Franța, Spania, România și Luxemburg, vor relansa această solicitare săptămâna viitoare în cadrul reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit, care va avea loc la Luxemburg. Aceste țări vor cere Comisiei Europene să stabilească norme clare care să reglementeze utilizarea denumirilor de carne exclusiv pentru produse de origine animală.
Cehia, care coordonează această inițiativă, a analizat chiar posibilitatea introducerii unei legi naționale în acest sens, însă ministrul agriculturii, Marek Výborný, a decis amânarea măsurii. Totuși, presiunile la nivelul UE continuă, în speranța unui cadru legislativ comun care să evite reglementări diferite de la un stat la altul.
Sustinătorii propunerii consideră că produsele vegetale care folosesc denumiri familiare din domeniul cărnii pot crea confuzie în rândul consumatorilor, în special în cazul celor mai puțin informați. În sprijinul acestei idei este adus exemplul produselor lactate, care în Uniunea Europeană nu pot purta denumiri precum „lapte” sau „brânză” dacă nu conțin ingrediente de origine animală.
În acest context, organizațiile Farm Europe și Eat Europe au trimis o scrisoare către comisarii europeni Olivér Várhelyi și Christophe Hansen. Mesajul lor este clar: termenii tradiționali trebuie rezervați exclusiv produselor animale. Sub campania „Cuvintele contează”, ei avertizează că lipsa unei reglementări la nivelul UE ar putea duce la o legislație fragmentată între statele membre.
La rândul ei, eurodeputata franceză Céline Imart a cerut o definiție clară pentru ceea ce înseamnă „produs din carne”. Ea susține că folosirea liberă a acestor denumiri afectează competitivitatea fermierilor și contribuie la confuzia consumatorilor. Imart acuză totodată ONG-urile și producătorii de alternative vegetale că urmăresc o agendă ideologică pentru a schimba percepțiile publicului în ceea ce privește alimentația.
Pe de altă parte, oponenții proiectului consideră că interzicerea denumirilor consacrate pentru produsele vegetale reprezintă o formă de cenzură comercială, menită să protejeze interesele unei industrii tradiționale în detrimentul inovației și al libertății de alegere. Ei avertizează că micii producători de alimente pe bază de plante ar putea fi grav afectați, iar consumatorii vor avea mai puțină claritate, nu mai multă.
Comisia Europeană urmează să prezinte în luna iulie o reformă a Politicii Agricole Comune, iar reglementarea denumirilor pentru produsele alimentare ar putea face parte din acest pachet legislativ. Dacă propunerea va fi adoptată, producătorii de alternative vegetale vor fi obligați să își regândească strategia de marketing și denumirile comerciale. Consumatorii s-ar putea astfel confrunta cu ambalaje noi, care ascund produse cunoscute, dar sub denumiri complet schimbate.
