PSD reușește din nou să sfideze principiile meritocrației și ale justiției, propunând pentru Curtea Constituțională un nume care stârnește revoltă în mediul juridic: Mihai Busuioc. Fost secretar general al Guvernului și actual președinte al Curții de Conturi, Busuioc este doar un birocrat fidel partidului, lipsit de orice activitate juridică reală, dar extrem de util în protejarea intereselor politice.
Conform Constituției României, pentru a fi numit judecător la Curtea Constituțională este nevoie de: minimum 18 ani de vechime în activitate juridică sau în învățământul superior juridic și înaltă competență profesională. În cazul lui Busuioc, aceste condiții nu sunt doar neîndeplinite — sunt sfidate.
În realitate, întreaga sa carieră profesională s-a construit în funcții administrative și politice, de la conducerea Agenției Naționale de Cadastru, la Secretariatul General al Guvernului și până la Curtea de Conturi. Activitatea sa nu implică jurisprudență, pledoarii sau predare în domeniul Dreptului. Nu a redactat opinii juridice, nu a judecat și nu a publicat analize de specialitate.
În timpul mandatului său la Curtea de Conturi, Mihai Busuioc a fost acuzat că a devenit „scutul” administrațiilor locale corupte. Sub conducerea sa, controalele s-au transformat în simple formalități, iar rapoartele – în documente de fațadă. Practic, instituția care trebuia să vegheze la buna cheltuire a banului public a devenit, potrivit criticilor, un instrument de mușamalizare în mâna celor aflați la putere.
Numirea lui Busuioc în CCR nu ar însemna doar compromiterea unui criteriu de competență, ci ar pune în pericol chiar funcția de garant al Constituției. Odată instalat în funcție, Busuioc ar avea misiunea de a valida orice abuz politic, de a interpreta legea în favoarea rețelelor care l-au promovat.
Faptul că PSD l-a preferat pe Busuioc în detrimentul unor personalități autentice din sistemul juridic, precum Corina Corbu (președinta ICCJ) sau Robert Cazanciuc (fost ministru al Justiției), demonstrează disprețul total pentru instituțiile statului.
Criticii avertizează că o astfel de decizie trebuie oprită urgent, iar comisiile juridice din Parlament trebuie să verifice serios dacă sunt îndeplinite condițiile legale. Acceptarea acestei numiri ar însemna transformarea Curții Constituționale într-un bastion politic, lipsit de credibilitate și independență.
Avocatul Toni Neacșu afirmă în acest sens: „Acest CV este o rușine pentru un judecător la Curtea Constituțională. Cu d-ul Mihai Busuioc, PSD depaseste linia rosie a abjectiei politice. Dincolo de facultatea absolvita in 2002, posturile ocupate de d-ul Mihai Busuioc nu inseamna in nici un caz activitatea juridica la care se refera Constitutia. Toate acele posturi de conducere, de la Agentia Nationala de Cadastru la secretar general al Guvernului si presedinte al Curtii de conturi, evident dobandite prin abilitati si pile politice nu pe merit profesional, nu inseamna in nici un caz activitate juridica. Chiar daca probabil a avut abilitatea sa se incadreze formal pe statul de plata ca jurist, conditia celor 18 ani de activitate juridica care sa dovedeasca inalta competenta profesionala, evident juridica, nu are cum sa fie indeplinita. Sper ca in comisiile juridice din Parlament sa fie verificata cu seriozitate indeplinirea conditiei de vechime si care este activitatea juridica desfasurata efectiv de acest candidat.„
