Când vine vorba de bani, Guvernul Bolojan pare să știe cine merită protejat și cine nu. După clemența acordată industriei jocurilor de noroc (impozitul pe câștiguri din jocuri de noroc, în final a fost mai mic cu 6% în pachetul final de măsuri fiscale față de cel anunțat inițial de Guvern), Executivul a decis să „îndulcească” și povara fiscală pentru bănci, deși românii de rând – pensionari, copii, femei, familii întregi – rămân cei care duc greul scumpirilor și al taxelor mai mari.
Vineri, Guvernul a adoptat proiectul de lege care scutește băncile mici de aplicarea integrală a noii taxe pe cifra de afaceri. Instituțiile de credit cu o cotă de piață sub 0,2% din totalul activelor nete bancare vor plăti un impozit de doar 2% pe cifra de afaceri, în loc de 4% cât fusese prevăzut inițial. Un gest care miroase a lobby și presiuni de culise, într-un sector care în ultimii ani a raportat profituri record.
Bancherii, protejați. Poporul, sacrificat
Bolojan și echipa sa justifică măsura prin nevoia de „echilibru” și protejarea concurenței. Dar adevărul crud este că, și mici, și mari, băncile fac profituri din banii românilor. Taxarea mai severă ar fi fost o șansă să aducă venituri la buget pentru spitale, școli, drumuri sau pentru a mai ușura povara impozitelor care apasă, în lanț, toate prețurile din economie. În schimb, guvernanții au ales să menajeze tocmai domeniul care taxează până și aerul pe care îl respirăm când luăm un credit.
Aceeași mână blândă a Guvernului s-a văzut și în cazul industriei jocurilor de noroc, căreia i s-a permis o creștere mai mică a impozitării decât se anunțase inițial. Dar când vine vorba de români, guvernanții devin brusc intransigenți: TVA mai mare, accize crescute, prețuri care explodează la alimente și utilități.
Taxă „temporară”, efect permanent
Guvernul susține că noua taxă pentru bănci este „temporară”, valabilă doar până la sfârșitul lui 2026. Dar știm bine ce înseamnă „temporar” în România: orice taxă pusă sub pretextul crizelor economice devine, în timp, o vacă de muls constantă. În loc să încaseze mai mult de la cei puternici, Executivul scutește băncile, aruncând povara înapoi asupra celor care oricum abia supraviețuiesc cu pensii și salarii mici.
Românii, din nou la coada listei
Fiecare decizie de acest fel trimite aceeași concluzie: interesele marilor jucători din economie contează mai mult decât traiul de zi cu zi al oamenilor. Bolojan și miniștrii săi uită că în spatele cifrelor se află pensionari care nu-și mai permit medicamente, copii care învață în școli cu toaleta în curte și mame care taie de pe listă produsele de bază, fiindcă nu le ajung banii.
În timp ce băncile sunt scutite de impozite mai mari, românii continuă să fie cei „napăstuiți”, strânși cu ușa de inflație, taxe și dobânzi amețitoare. Dar, pentru Guvernul Bolojan, se pare că prioritățile sunt clare: profitul băncilor mai presus de bunăstarea cetățenilor.
