Premierul Ilie Bolojan, care se prezintă ca figura emblematică a luptei contra sinecurilor din administrația publică, este acuzat de ipocrizie după ce au ieșit la iveală informații potrivit cărora, în urmă cu aproape două decenii, a încasat de la EximBank o sumă echivalentă cu 71 de salarii medii pe economie. Sindicatul angajaților din aparatul de lucru al Guvernului îl acuză pe șeful Executivului că lovește în prezent în bugetari și consilii de administrație, dar uită propriul trecut plin de beneficii obținute din funcții similare.
„Premierul Ilie-Gavril Bolojan a afirmat recent, într-o declarație televizată, că «împotriva nesimţirii şi a bunului simţ nu există hârtii», referindu-se critic la indemnizațiile membrilor din consiliile de administrație, în special de la EXIMBANK – S.A. Acesta a afirmat, în mai multe rânduri, că este un adversar ferm al sinecurilor și că nu a beneficiat niciodată de astfel de privilegii”, arată Sindicatul, într-un comunicat.
Bani mulți, explicații puține
Potrivit propriei declarații de avere, în 2007, Ilie-Gavril Bolojan a încasat 73.935 lei ca membru al Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) de pe lângă EximBank. În acel an, salariul mediu net lunar în România era de 1.042 lei, ceea ce înseamnă că suma ridicată de Bolojan echivala cu 71 de salarii medii lunare. Adică o sumă considerabilă, care se împăcă greu cu discursul său vehement împotriva sinecurilor.
„Declarațiile premierului, prin care condamnă exact tipul de funcții și beneficii pe care le-a deținut personal în trecut, expun o discrepanță între realitate și retorică. Într-un moment în care moralitatea politică și coerența publică sunt invocate ca fundamente ale guvernării, trecutul premierului trebuie asumat cu aceeași transparență și rigoare pe care o pretinde altora. Într-un stat democratic, integritatea și onestitatea nu se măsoară doar prin măsuri luate împotriva altora, ci și prin asumarea propriului trecut”, mai punctează sindicatul.
Ce răspunde Guvernul: „Ceea ce contează cu adevărat…”
Guvernul nu a negat informațiile, dar a venit cu o replică defensivă. Într-o reacție oficială, Executivul confirmă apartenența lui Bolojan la CIFGA: „Premierul Ilie Bolojan a fost, în perioada în care a ocupat funcția de secretar general al Guvernului României, membru al CIFGA – Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări. Atunci, la fel ca și în perioada următoare și în prezent, secretarul general al Guvernului este, prin atribuții, membru în CIFGA. Facem precizarea că ceea ce contează cu adevărat într-o funcție publică este ceea ce faci cât timp o ocupi, în raport cu remunerația primită. Asta face diferența dintre o sinecură și o responsabilitate asumată.”
Să arătăm totuși că replica Biroului de Presă al Executivului nu răspunde la acuzația de dublu standard. Căci, indiferent de caracterul legal sau instituțional al participării lui Bolojan în CIFGA, suma primită și contradicția cu discursul său de astăzi alimentează percepția unui premier care cere sacrificii de la alții, dar care, la momentul potrivit, nu a refuzat beneficii substanțiale. Nu mai vorbim de faptul că Ilie Bolojan a foat numit în acea funcție politică și nu ales de cetățeni.
Ilie Bolojan nu poate poza în moralistul suprem al politicii românești atâta timp cât propriul trecut arată altceva. Iar momentul dezvăluirii nu este întâmplător: vine pe fundalul pachetului de măsuri de austeritate pe care Guvernul Bolojan și-l asumă în Parlament, măsuri care vor tăia din venituri și beneficii inclusiv pentru angajați din sectorul public.
„Pe fundalul pachetului de măsuri de austeritate adoptat recent și pe care Guvernul și le va asuma în Parlament, premierul, șeful funcției publice din România, a lansat un atac virulent și la adresa angajaților din sistemul bugetar, sugerând că nu se mai poate ca statul să plătească oameni care nu produc nimic. Acest tip de discurs, în contrast cu trecutul personal al domniei-sale, alimentează acuzațiile de dublu standard și ridică întrebări privind autenticitatea reformelor promovate sub pretextul eliminării sinecurilor”, se mai arată în comunicatul sindicatului.
Pentru moment, Guvernul speră că românii vor uita rapid cifrele din declarațiile de avere din 2007. Însă, în plină criză, când Bolojan taie din venituri și promite eliminarea sinecurilor, trecutul său financiar devine o bombă cu ceas pentru credibilitatea sa politică. O bombă care poate exploda în orice moment.
