Alternativa pentru Germania (AfD) continuă să câștige susținători și influență politică, în timp ce este clasificată de către partidele de la putere ca formațiune considerată extremistă. Partidul respinge ferm acuzațiile și susține că este victima unui atac politic orchestrat de guvern.
Alternativa pentru Germania (AfD), fondată în 2013, traversează o perioadă de creștere politică semnificativă. Cu un scor de peste 20% la ultimele alegeri federale și cu o prezență puternică în estul țării, AfD s-a consolidat ca principală forță de opoziție în Bundestag, atrăgând constant noi susținători.
În contextul acestei ascensiuni, Biroul Federal pentru Protecția Constituției (BfV), agenția de informații interne a Germaniei, a anunțat recent clasificarea partidului ca „organizație considerată extremistă”, pe baza unui raport detaliat care acuză formațiunea de promovarea unor idei etno-naționaliste și de respingere a valorilor constituționale. Decizia permite autorităților extinderea monitorizării asupra partidului.
Reacția AfD a fost una promptă și fermă. Liderii formațiunii consideră această acțiune o mișcare politică motivată de teama partidelor tradiționale față de succesul electoral tot mai vizibil al AfD. Co-președinții Tino Chrupalla și Alice Weidel au acuzat autoritățile de folosirea instituțiilor statului împotriva opoziției democratice și au declarat că partidul va continua să lupte pentru „o alternativă reală pentru cetățeni, într-un climat de libertate și pluralism politic”.
„Aceasta nu este o luptă juridică doar pentru AfD, ci pentru democrație în ansamblu,” a spus Weidel într-o conferință de presă. Partidul a contestat decizia BfV în instanță, iar un tribunal administrativ a suspendat temporar aplicarea clasificării până la finalizarea procesului.
În pofida controverselor, AfD se bucură de o bază solidă de sprijin în rândul alegătorilor, mai ales în regiunile estice ale Germaniei, unde preocupările legate de migrație, securitate și identitate culturală sunt mai accentuate. Retorica directă a partidului, criticile la adresa Uniunii Europene și apelurile la o reformă politică profundă au găsit ecou în rândul unei părți semnificative a electoratului.
În același timp, autoritățile au raportat o creștere a numărului de membri AfD considerați ca având legături cu curente radicale, estimând că aproximativ 20.000 de persoane din structurile partidului ar avea astfel de profiluri. AfD respinge aceste statistici, susținând că ele sunt distorsionate intenționat pentru a delegitima un partid legitim ales în mod democratic.
AfD subliniază că obiectivele sale politice sunt perfect legale și susținute de o parte considerabilă a societății germane. Oficialii partidului insistă că decizia de a-l eticheta drept extremist nu face decât să alimenteze neîncrederea cetățenilor în instituțiile statului și să întărească convingerea că opiniile critice sunt sistematic reduse la tăcere.
Deși etichetarea AfD ca organizație extremistă a generat dezbateri intense în societatea germană, partidul își continuă parcursul politic și se pregătește pentru alegerile regionale din toamnă, unde este cotat cu șanse reale să câștige în mai multe landuri estice. În ciuda presiunilor instituționale, AfD rămâne un actor politic tot mai influent în peisajul german.
