Tema alegerilor anticipate reapare recurent în spațiul public, alimentată mai ales de criza politică reală în care se află la acest moment România, după anularea turului doi al algerilor prezindețiale din decembrie 2024 sau interimatele de la mai conducerea celor mai importante instituții ale administrației publice centrale. Însă în România, anticipatele sunt aproape imposibil de realizat fără o criză politică orchestrat-controlată în cele mai mici detalii. Jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob (Inpolitics.ro) pune în discuție, într-o postare incisivă pe pagina sa de Facebook care este, de fapt, mecanismul anticipatelor, ce interes real ar avea marile partide să le provoace – și ce condiție explozivă le-ar putea transforma într-un scenariu „fezabil”.
„Văd că tema alegerilor anticipate inerente e la loc de cinste într-o parte a presei. În principiu, e o temă moartă, în România alegerile anticipate sunt, practic, imposibile. Pentru declanșarea lor, e necesar ca un nou guvern să fie respins de două ori la rînd, iar la al doilea vot, parlamentarii ar urma să voteze împotrivă știind că pleacă acasă, de unde poate revin în legislativ, ori poate nu revin, după noile alegeri. Așa că ar vota și un babuin premier, numai să-și păstreze sinecurile. Pe de altă parte, dacă președintele nu vrea, poate să nu dizolve parlamentul nici după zece respingeri de propuneri de guverne.
În acest moment, marele beneficiar al anticipatelor ar fi AUR, care are o cotă amețitoare în sondaje, iar în cîteva luni precis va avea și mai mult. Deci, ca PSD, PNL, USR, UDMR să voteze în favoarea anticipatelor, iar Nicușor să dizolve legislativul, ar însemna să transforme AUR în regele parlamentului și al guvernării.
O nebunie, nu-i așa?
Cu o singură mică precizare: cu toții s-ar îngrămădi să ducă poporul la anticipate, dacă se îndeplinește o condiție. Una care ar fi aplaudată de toată UE, zic eu, și care deja se tot încearcă în Germania.
Aceea ca AUR să fie eliminat din cursa electorală prin dizolvare dispusă de Justiție, în condițiile legii partidelor. Care zice că un partid politic se dizolvă „cînd se constată încălcarea art. 30 alin. (7) și art. 40 alin. (2) și (4) din Constituție, precum și ale art. 3 alin. (3) și (4) din legea 14/2003, cînd scopul sau activitatea partidului a devenit ilicită ori contrară ordinii publice, cînd realizarea scopului partidului politic este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice sau cînd partidul urmărește alt scop decît cel care rezultă din statutul și programul politic ale acestuia”.
Cu AUR eliminat și cu un POT și SOS deja dezintegrate, partidele „pro-europene” ar avea mînă liberă să facă anticipate mizînd pe neprezentarea la vot a suveraniștilor și pe scoruri electorale mari din voturi puține. Poate nici noua lege Vexler să nu fie chiar întîmplătoare…„, a conchis Bogdan Tiberiu Iacob.
