Laszlo Tőkés, președintele Consiliului Național Maghiar al Transilvaniei, a făcut la aceste final de săptămână o declarație controversată și potențial ofensatoare la adresa statului român, în cadrul evenimentului de la Băile Tușnad: „Transilvania trebuie să rămână sub stăpânire românească, dar sub autonomie maghiară. Trebuie să existe o lege a minorităților. Al treilea subiect de pe agenda speratului dialog româno-maghiar este reforma administrativă.” (sursa: Antena 3 CNN)
Afirmația lui Tőkés este extrem de problematică și poate cădea sub incidența Legii 157/2018 privind combaterea antisemitismului și a legilor privind defăimarea României și a ordinii constituționale, întrucât sugerează un statut de suveranitate paralelă pe criterii etnice. În plus, formularea „sub stăpânire românească” are o conotație colonială și jignitoare, insinuând că România ar fi o putere de ocupație, nu un stat național unitar și suveran.
Cu toate acestea, nici Guvernul României, nici Ministerul Justiției, nici Ministerul de Interne nu au avut vreo reacție. Lipsa de poziționare fermă din partea autorităților române arată o atitudine de slugărnicie și capitulare în fața unui discurs ce amenință coeziunea statală.
Acum câteva zile, premierul Ilie Bolojan l-a primit la Palatul Victoria pe Viktor Orban, aflat în România cu ocazia Universității de Vară „Tusvanyos”. Orban, cel care patronează politic retorica revizionistă maghiară, l-a lăudat pe Bolojan și i-a adresat o invitație oficială la Budapesta. Bolojan se va conforma fără comentarii.
Ce transmite Guvernul României prin această pasivitate? Că acceptă declarațiile care pun sub semnul întrebării suveranitatea sa? Că se teme să deranjeze Budapesta? Probabil că răspunsurile le intuiesc românii, deja.
