You are currently viewing Baroni la stat pe banii românilor: Un milion de lei ne costă lunar doar miniștrii și parlamentarii

Baroni la stat pe banii românilor: Un milion de lei ne costă lunar doar miniștrii și parlamentarii

Impactul bugetar creșterii lefurilor demnitarilor va fi mai consistent decât au lăsat politicienii care au votat schimbările legislative, pentru că și grupul țintă care beneficiază de creșteri e destul de mare.

Cea mai mare creștere ar urma să o aibă Klaus Iohannis , de la un brut de 24.960 de lei la 27.600 de lei. A doua cea mai mare creștere ar fi a premierului și a șefilor celor două Camere, Marcel Ciolacu și Alina Gorghiu, de la 23.920 de lei la 26.450 de lei. În topul funcțiilor politice din zona bugetară mai sunt vicepreședinții Camerei, ai Senatului, dar și vicepremierii. În total, nouă persoane, care vor avea o creștere a veniturilor de la 22.256 de lei la 24.610 lei. 

Cei 19 miniștri, la fel ca și chestorii și secretarii din Cameră și Senat (16 în total), vor cunoaște o creștere a indemnizațiilor de la 21.840 de lei la 24.150. Grosul senatorilor și deputaților, adică aproape 400 la număr, vor avea creșteri de la 18.720 de lei la 20.700. 

Creșteri cât pentru 400 de salarii minime

Practic, efortul în plus la Guvernului, iar aici ne referim doar la premier, vicepremieri și miniștri, ar fi lunar de aproximativ 51.000 de lei. Pe de altă parte, la Parlament efortul lunar ar fi de aproximativ 950.000 de lei lunar. Așadar, lunar doar miniștrii și parlamentarii vor lua din buget în plus un milion de lei, adică aproximativ 400 de salarii minime.

Însă lista celor cărora li se aplică măririle bugetare e mult mai mare: Academia Română (președinte, vicepreședinte și secretar general), Consiliul Legislativ (președinte și președinții de secții), Avocatul Poporului  (Avocatul și adjuncții săi), Curtea de Conturi (președinte, vicepreședinte, președinte Autoritatea de Audit, vicepreședinte Autoritatea de Audit, consilierii de conturi), Administrația Prezidențială (consilieri prezidențiali și consilieri de stat), Secretariatul General al Guvernului (secretarul general, secretarii general adjuncți, consilierii de stat și șeful Cancelariei premierului), Consiliul Concurenței (președintele, vicepreședintele și consilierii de concurență), Consiliul Național al Audiovizualului (președinte și membrii), CNSAS (președinte, vicepreședinte, secretar al Consiliului și membrii), Autoritatea Electorală Permanentă (președinte și vicepreședinte), Agenția Națională de Integritate (președinte și vicepreședinte), prefecții, dar și subprefecții. 

Apoi vine o listă lungă, primari, viceprimari, președinți de Consiliu Județean și vicepreședinții de CJ. Iar România are nu mai puțin de 3.228 de unități administrativ-teritoriale, ceea ce duce la un minim de 6.456 de beneficiari, dacă mergem pe varianta de jos, adică la fiecare UAT să fie un primar/președinte de CJ și doar un singur vicepremirar/vicepreședinte de CJ. 

Dar mai sunt și conducătorii instituțiilor publice din subordinea Guvernului, precum și adjuncții conducătorilor. Iar aici vorbim de președinți, directori generali, șef de oficii. Iar aplicarea e inclusiv la nivel teritorial, ceea ce înseamnă alte mii de bugetari, pentru că la fiecare instituție cu reprezentare locală sunt câte minim 42 de șefi (agenții județene de forță de muncă, inspectorate teritoriale, direcții de finanțe locale, iar lista poate continua). 

Cert este că în cazul demnitarilor s-au putut mări salariile cu 10%, în timp ce tot personalul bugetar a primit o mărire care variază între 150 și 300 de lei, prin OUG-ul aprobat la finalul lunii august. 

Alte beneficii legate de creșterea salariilor 

În cazul parlamentarilor, pe lângă leafa mărită, aceștia vor beneficia și de o sumă forfetară mai mare, pentru că această reprezintă o indemnizație și jumătate. Mai precis, de la aproximativ 26.000 de lei lunar, la 29.000 de lei. Și diurna le va fi mărită, pentru că aleșii din legislativ primesc pentru fiecare zi petrecută la muncă 2% din indemnizația lunară brută. Ar urma să crească inclusiv valoarea diurnelor pentru deplasările externe, care sunt în raport direct proporțional cu nivelul indemnizațiilor.

Distribuiți articolul!