În primele luni ale anului 2025, România a înregistrat o creștere accentuată a datoriei externe, care a urcat la peste 209 miliarde de euro. Această evoluție, coroborată cu adâncirea deficitului de cont curent, ridică riscuri serioase privind stabilitatea economică și expunerea țării la șocuri externe și tensiuni de pe piețele financiare globale.
Potrivit celor mai recente date publicate de Banca Națională a României, datoria externă totală a țării a crescut cu 4,196 miliarde de euro în perioada ianuarie–aprilie 2025, ajungând la un nivel record de 209,089 miliarde euro. Aceasta reprezintă peste 57% din PIB, o pondere considerată îngrijorătoare de către economiști și analiști financiari.
Din totalul datoriei, cea pe termen lung are o pondere dominantă, însumând 158,968 miliarde de euro (76%), în timp ce datoria pe termen scurt a fost de 50,121 miliarde euro (24%). La sfârșitul lunii martie, datoria externă era deja de 205,407 miliarde euro, menținând un trend ascendent accelerat.
Pe lângă creșterea datoriei, datele arată o deteriorare semnificativă a contului curent, care a înregistrat un deficit de 10,103 miliarde de euro în primele patru luni din 2025, față de 6,289 miliarde euro în aceeași perioadă a anului anterior. Această evoluție reflectă dezechilibre persistente în economia națională și ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea finanțelor externe.
Serviciul datoriei externe pe termen lung s-a îmbunătățit, cu o rată de 13,2% în 2025, în scădere față de 19,6% în 2024. De asemenea, rezervele valutare acopereau în proporție de 100% datoria pe termen scurt la finalul lunii aprilie, față de 99,1% la sfârșitul anului precedent, ceea ce oferă un grad minim de protecție în fața unor eventuale șocuri de lichiditate.
Cu toate acestea, ritmul rapid al acumulării de datorie și contextul fiscal fragil sporesc riscurile privind reacțiile negative ale piețelor și ale instituțiilor financiare internaționale. Evaluările recente indică o creștere a ponderii datoriei în PIB de la 56,5% în 2023 la 57,3% în 2024, o dinamică ce sugerează presiuni tot mai mari asupra bugetului public și a costurilor de finanțare.
Analiștii avertizează că România devine din ce în ce mai vulnerabilă la eventuale majorări ale ratelor dobânzilor la nivel global și la o posibilă scădere a apetitului investitorilor pentru activele emergente. În același timp, deficitul de cont curent persistent subliniază nevoia unor reforme structurale și a unei politici economice mai echilibrate.
Pe fundalul acestor evoluții, incertitudinile generate de calendarul electoral și de instabilitatea internațională pot determina agențiile de rating și investitorii să reacționeze prin înăsprirea condițiilor de finanțare, ceea ce ar putea crește și mai mult povara datoriei publice.
