Românii se pregătesc pentru o toamnă marcată de scumpiri masive, în urma deciziilor luate de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Banca Națională a României (BNR) avertizează, în raportul publicat în august 2025, că inflația va înregistra un salt abrupt în trimestrul III, efect direct al eliminării plafonării prețului la energie și al majorării TVA și accizelor operate de la 1 august.
Potrivit BNR, aceste măsuri vor lovi puternic în puterea de cumpărare, iar scăderea inflației va fi lentă, întinzându-se pe parcursul următorului an. Chiar și după temperare, nivelul prețurilor va rămâne peste estimările inițiale.
Creștere explozivă a inflației și prețuri sufocante
Banca centrală confirmă că în toamna acestui an românii vor simți cel mai acut efectele eliminării protecției la prețul energiei și al scumpirii taxelor. În prima jumătate a anului, inflația a depășit deja prognozele, ajungând în iunie la 5,66% – un salt alimentat de scumpirea alimentelor și combustibililor, pe fondul deprecierii leului și creșterii costurilor salariale.
Inflația de bază (CORE2 ajustat) a urcat la 5,7%, iar indicatorul armonizat la nivel european (IAPC) a atins 5,8% – semne clare că presiunile asupra prețurilor sunt în creștere.
Creștere economică anemică, dezechilibre persistente
Economia românească a stagnat în primul trimestru din 2025, după un avans modest de 0,5% la finalul lui 2024. Cererea internă s-a redus, iar dezechilibrele externe – deficitul comercial și cel de cont curent – au rămas ridicate. În aprilie și mai, vânzările cu amănuntul și construcțiile au încetinit, iar industria a continuat să se contracte, în timp ce doar serviciile au înregistrat un avans.
Piața muncii începe să cedeze
BNR notează scăderea efectivului salariaților în aprilie și mai, însoțită de o diminuare a intențiilor de angajare. Deși rata șomajului a coborât la 6%, există semnale clare de slăbire a pieței muncii, în timp ce presiunea pe costurile salariale se menține ridicată.
Un viitor incert
Raportul BNR evidențiază riscuri majore care pot amplifica instabilitatea economică: măsuri fiscale suplimentare impuse de Bruxelles, tensiuni comerciale internaționale, context geopolitic volatil și deciziile marilor bănci centrale.
În ciuda acestor avertismente, Guvernul Bolojan a mers înainte cu pachetul de măsuri fiscale, justificându-le prin nevoia de consolidare bugetară. Pentru populație însă, efectul imediat este unul dureros: facturi mai mari, prețuri tot mai greu de suportat și un climat economic plin de incertitudine.
