În timp ce antreprenorii români sunt copleșiți de fiscalitate și birocrație, biruri cu nemiluita puse pe umerii lor de cabinetul Bolojan, în vârful unor companii cu capital majoritar de stat se identifică o altă realitate – una a privilegiaților cu secretare, șoferilor și veniturilor de milioane de lei. Un exemplu emblematic este Ion Sterian, directorul general al Transgaz, compania care deține monopolul asupra transportului de gaze naturale din România.
Sterian conduce instituția cu cinci secretare, nouă consilieri, un specialist PR și nu mai puțin de șapte șoferi, potrivit organigramei oficiale. Sub conducerea sa, cheltuielile cu personalul ale Transgaz au crescut cu aproape 150 de milioane de lei în doar doi ani, de la 533,5 milioane lei în 2022 la peste 683 milioane lei în 2024.
Tot Sterian a încasat anul trecut venituri nete de peste 1,9 milioane de lei, incluzând o remunerație variabilă de aproape 1,5 milioane lei. Conform declarației de avere, acesta deține patru imobile, inclusiv un apartament de lux în Emiratele Arabe Unite.
Cum s-a ajuns la această situație și cum de premierul Ilie Bolojan înfierează bugetarii, dar nu și „bugetarii” de lux” și de ce această campanie împotriva celor dintâi, explică analistul George Scarlat pe pagina sa de facebook: „Iată un exemplu din campania de instigare la ură împotriva bugetarilor, în spatele căreia se află puterea și corporațiile. Ion Sterian, personajul din titlu și director al Companiei Naționale Transgaz NU este “superbugetar” si nici măcar “bugetar” pur și simplu. Directorii companiilor naționale nu sunt bugetari așa cum nici autoritățile zise autofinanțate, gen ASF, ANRE sau ANCOM nu sunt instituții bugetare. Bugetarii sunt salariați la instituții finanțate exclusiv de la bugetul statului, cum ar fi Administrația Publică, gen ministere, autorități naționale, primării, sau din Educație, Sănătate, Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională. Bugetarii au salariile fixate prin lege, pe când directorii de companii naționale, cum e cel de la Transgaz și le fixează cu votul adunării generale a acționarilor, acționari fiind ministerele, adică miniștri, adică factorul politic.”, a scris George Scarlat.
„Campania de linșaj a salariaților din sectorul public, în special din administrație, răspândește informații false, pretinzând ca directorii de companii cu salarii care au stârnit indignare publică sau membrii consiliilor de administrație de la aceste companii ar fi bugetari. Totodată, se minte ca numeroasele sporuri de la companiile de stat ar fi ale bugetarilor. Este alt fals, bugetarii au sporurile fixate prin Legea 153/2017 și sunt câteva, unele existente și înainte de 1989, cum ar fi sporul pentru ore lucrate noaptea, ore lucrate de sărbători sau spor pentru persoane cu handicap. Sporul pentru condiții vătămătoare sau periculoase de muncă pentru care s-a făcut atâta caz este o ticăloșie a guvernanților care în loc să majoreze salariile au dat spor ca să îl și ia înapoi după plac, cum s-a întâmplat acum.”, a încheiat Scarlat.
