Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a participat marţi, la Bruxelles, la Consiliul Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN) unde a prezentat miniştrilor de Finanţe din UE pachetul de măsuri asumat de noul Guvern.
Cu această ocazie, România a primit, din nou, o listă stufoasă de recomandări din partea Consiliului Uniunii Europene, pe tema corectării deficitului bugetar excesiv. Însă, dincolo de forma diplomatică a raportului oficial, mesajul este profund contradictoriu și ridică serioase semne de întrebare asupra coerenței cerințelor venite de la Bruxelles — dar și asupra modului în care ele sunt asumate selectiv de autoritățile române.
Austeritate cu o mână, protecție socială cu cealaltă?
Consiliul UE cere, pe de o parte, „implementarea rapidă și integrală” a măsurilor fiscale adoptate de Guvernul României — adică înghețarea salariilor și pensiilor, tăieri de cheltuieli și majorări de venituri prin taxe. Pe de altă parte, același Consiliu recomandă și extinderea protecției sociale, combaterea sărăciei și oferirea unui „acces mai bun la servicii esențiale”.
Desigur,guvernul, cu același buget, ar putea să reducă drastic cheltuielile și, în același timp, să extindă sprijinul social, să crească cheltuielile pentru sănătate, educație, ocupare și infrastructură. Dar nu o face. Preferă să irosească banii protejând alte categorii sociale: refugiații din Ucraina, sau funcționarii de lux.
Iar Guvernul României, condus de Ilie Bolojan, în loc să negocieze clar și în interes național, preferă să joace dublu: invocă Europa când taie și promite „pomeni” când are nevoie de voturi.
Cine taie? Poporul. Cine scapă? Sistemul.
Niciuna dintre recomandările europene nu vizează aparatul supradimensionat de funcționari de lux, numărul de parlamentari pensiile speciale, subvențiile uriașe pentru partide politice sau sumele exorbitante consumate de instituții inutile.
Tot cetățeanul de rând trebuie să suporte austeritatea — cu taxe mai mari, salarii înghețate și servicii publice slabe. În schimb, elitele politice și administrative ale României continuă să fie ocolite de reformele cerute.
Unde sunt recomandările de la UE pentru reducerea numărului de agenții, pentru desființarea sinecurilor, pentru reformarea parlamentului, a administrației locale sau a companiilor de stat căpușate?
Dublul standard al Bruxelles-ului
În același raport, România este sfătuită: să reducă deficitul bugetar cât mai rapid, să crească cheltuielile pentru apărare și Securitate, să accelereze investițiile mari în infrastructură, să mențină sustenabilitatea finanțelor publice, să lupte împotriva excluziunii sociale și să extindă protecția social, în special pentru romi și grupuri vulnerabile, asigurând în același timp echilibrul bugetar. Adică mamele în concediu maternal, pensionarii sau bugetarii cu salarii mici, nu sunt grupuri vulnerabulile, romii da.
Realitatea: deficitul e doar vârful aisbergului
Problema României nu este doar fiscală, ci sistemică: un stat capturat de interese politice, cu o administrație slabă, lipsă de transparență și fără voință reală de reformă. Atât timp cât UE continuă să gireze această structură — prin fonduri, tăceri complice și recomandări contradictorii — schimbarea nu va veni.
Dacă Bruxelles-ul vrea reforme reale, atunci poate ar trebui să înceapă prin a cere evaluarea liderilor din instituțiile statului român, nu doar „reducerea cheltuielilor” suportate mereu de cetățeni. Iar dacă Guvernul Bolojan vrea credibilitate, să taie de sus, nu de jos. Dar când acești lideri sunt mână în mână și răspund comenzilor de la Bruxelles, suveranitatea românilor nu mai există.
România nu are nevoie de listă de dorințe nerealiste, ci de un plan clar, echilibrat și corect – unul care să ceară sacrificii și de la cei care conduc, nu doar de la cei care suportă. Altfel, reformele vor rămâne doar cifre în Excel, iar cetățenii vor continua să plătească pentru minciunile și ipocrizia unui sistem fără rușine.
