România se confruntă în 2025 cu o realitate îngrijorătoare: doar 94.400 de elevi din promoția curentă s-au înscris la examenul de Bacalaureat, potrivit unei estimări a Ministerului Educației și Cercetării (MEC). Este cel mai mic număr înregistrat în ultimele două decenii, o scădere accentuată care trage un semnal de alarmă asupra stării critice în care a ajuns sistemul educațional românesc.
De la an la an, cifrele s-au prăbușit: în 2024 au fost înscriși peste 119.000 de candidați, în 2023 – peste 113.000, iar în 2022 – peste 111.000. Scăderea din 2025 este dramatică: cu peste 20.000 mai puțini candidați decât în anul anterior și cu aproape 30.000 sub media anilor prepandemici.
În 2008, România avea peste 209.000 de elevi înscriși la BAC din promoția curentă. Acum, în 2025, a ajuns la mai puțin de jumătate.
În septembrie 2024, MEC estima că peste 123.000 de elevi începuseră clasa a XII-a. Astăzi, 28.600 dintre aceștia lipsesc de pe listele candidaților la Bacalaureat – un procent de 23,25%, adică aproape un sfert dintr-o generație.
Această pierdere masivă este echivalentul a peste 1.140 de clase de câte 25 de elevi. Fenomenul nu este izolat – în ultimii ani, între 18% și 34% dintre elevii de clasa a XII-a nu au mai ajuns să susțină examenul maturității.
Și mai grav este că vorbim despre generația “experiment” 2012-2025, primii elevi care au trecut prin clasa pregătitoare, introdusă fără un plan coerent. Acești copii au fost, practic, cobaii unui sistem în permanentă reformare, dar fără nicio reformă dusă la capăt. La gimnaziu nu au avut manuale la timp, iar la liceu au învățat după programe vechi de peste două decenii, aprobate înainte de nașterea lor.
O generație abandonată
Datele arată că din cei aproape 157.000 de copii care au intrat în clasa I în 2013-2014, doar 94.400 au ajuns să se înscrie la BAC în 2025. Înseamnă că peste 60.000 de elevi din generația pregătitoare s-au pierdut pe drum – între lipsa sprijinului educațional, abandonul școlar, eșecul sistemic și dezinteresul politic.
Reformele au fost promise, dar niciodată implementate. Curriculumul a fost anunțat, dar abandonat. Inovațiile au fost lansate, dar nu finalizate. Între timp, generații întregi de elevi au fost neglijate, demotivate, pierdute.
Scăderea alarmantă a numărului de înscriși la Bacalaureat în 2025 nu este un accident, ci rezultatul direct al instabilității politice, al lipsei de reforme reale și al absenței unei viziuni coerente în educația românească din ultimii 20 de ani.
Cauzele? Fiecare ministru al Educației a venit cu propria viziune pe termen scurt, fără continuitate, fără o strategie pe termen lung și fără consultare reală cu actorii implicați. Au fost adoptate politici incoerente, reforme începute și abandonate, schimbări făcute de dragul schimbării, iar efectele se văd astăzi – în abandonul școlar, în neîncrederea în sistem și în colapsul treptat al Bacalaureatului ca reper educațional. România nu mai poate ignora această criză. Continuarea în această direcție înseamnă compromiterea viitorului generațiilor următoare. Este nevoie de o reformă profundă, coerentă, asumată politic, susținută financiar și, mai ales, centrată pe elev.
