România se îndreaptă cu pași mari spre o criză financiară. În doar un an, datoria publică a crescut cu 4,1 puncte procentuale, ajungând la 55,8% din PIB în primul trimestru din 2025 – un nivel alarmant pentru o economie fragilă și expusă. În loc să adopte măsuri de consolidare, Guvernul continuă să se împrumute accelerat, fără o strategie clară și fără investiții care să justifice această povară.
Semnalele de alarmă sunt ignorate
Oficialii de la București vorbesc despre un „nivel rezonabil” al datoriei, dar realitatea e cu totul alta: ritmul de creștere este mult peste cel al celorlalte țări europene. Conform Eurostat, datoria guvernamentală în zona euro a crescut ușor, de la 87,8% la 88%, iar în UE de la 81,2% la 81,8%. România, în schimb, a înregistrat o creștere de peste șase ori mai mare decât media zonei euro.
Un drum periculos, urmat deja de Grecia și Italia
Grecia (152,5%) și Italia (137,9%) sunt exemplele cele mai clare ale dezastrului care urmează când datoria scapă de sub control. România este încă departe de aceste cifre, dar direcția este aceeași. Și, mai grav, nimeni nu pare dispus să tragă frâna de urgență.
În contrast, state precum Bulgaria și Estonia au dovedit că se poate altfel. Cu datorii sub 25% din PIB, aceste țări au optat pentru prudență fiscală și reforme reale, nu doar promisiuni.
În spatele cifrelor: împrumuturi fără acoperire
84% din datoria zonei euro e formată din titluri de valoare. România urmează același model, dar fără garanții privind randamentele acestor împrumuturi. Lipsesc proiectele reale, productive, iar banii împrumutați par să acopere mai degrabă găuri bugetare și creșteri populiste, decât investiții în economie.
PIB-ul urcă lent, datoria crește rapid
Deși România a înregistrat o creștere economică modestă, datoria crește mult mai repede. Statul cheltuie mai mult decât produce. Pe termen scurt, se întreține o iluzie de stabilitate. Pe termen lung însă, efectele pot fi devastatoare:
- dobânzi tot mai mari,
- tăieri bugetare,
- colapsul investițiilor publice,
- subfinanțarea sectoarelor esențiale precum sănătatea și educația.
Iresponsabilitate fiscală mascată în promisiuni
România încă are spațiu fiscal de manevră, dar îl irosește. În loc să restructureze cheltuielile și să eficientizeze administrația, Guvernul se împrumută pentru a susține cheltuieli sociale fără acoperire și promisiuni electorale. Lipsa unei viziuni pe termen lung și a unui plan clar de consolidare bugetară transformă datoria publică într-un risc major pentru stabilitatea financiară a țării.
