Secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmează să solicite, luni, la o conferință de securitate organizată la Londra, o creștere cu 400% a capacităților de apărare aeriană și antirachetă ale Alianței Nord-Atlantice.
Solicitarea vine într-un context de tensiuni internaționale crescute și se justifică, potrivit oficialilor NATO, prin nevoia de a contracara amenințarea Rusiei. Anunțul este programat înaintea summitului NATO de la Haga, care va avea loc pe 24 și 25 iunie.
Însă cererea secretarului general ridică semne serioase de întrebare cu privire la realismul și responsabilitatea acestei inițiative. O astfel de solicitare – o majorare de patru ori a unităților de apărare – vine într-un moment în care mai multe state membre NATO, inclusiv România, se confruntă cu presiuni bugetare uriașe, deficite în creștere, sisteme publice subfinanțate și o populație împovărată de taxe și inflație.
Apelul lui Rutte frizează iresponsabilitatea și se înscrie într-o logică a militarismului exagerat, care ignoră prioritățile reale ale cetățenilor din statele membre. În loc să se discute despre consolidarea sistemelor de sănătate, educație, energie sau infrastructură, se cere o alocare și mai mare de resurse pentru arme, rachete și radare.
Întâlnirea de la Londra are loc și în contextul în care președintele american Donald Trump le-a cerut aliaților NATO să aloce minimum 5% din PIB pentru apărare, o cerere deja considerată excesivă de către numeroase voci din Europa. Pe de altă parte, există o dezbatere în curs cu privire la modul de definire a cheltuielilor „legate de apărare”, care ar putea include cheltuieli pentru securitatea cibernetică şi anumite tipuri de infrastructură. Un diplomat NATO a declarant că „scopul este de a găsi o definiţie care să fie suficient de precisă pentru a acoperi numai investiţiile reale legate de securitate şi, în acelaşi timp, suficient de largă pentru a permite specificităţile naţionale”.
