Președintele Nicușor Dan pare să urmeze modelul de forță aplicat în trecut de Traian Băsescu, mizând pe reactivarea serviciilor secrete în lupta împotriva evaziunii și pe numirea unor oameni-cheie în fruntea instituțiilor de putere. În același timp, România rămâne corigentă în ochii Comisiei Europene, iar șeful statului admite eșecurile guvernării. Sub aparența unei noi strategii, se conturează tot mai clar o recentralizare periculoasă a deciziei politice și instituționale în jurul Palatului Cotroceni.
Nicușor Dan, aflat la început de mandat prezidențial, pregătește o reconfigurare profundă a modului în care funcționează statul român în raport cu justiția, serviciile secrete și angajamentele internaționale. Primul pas concret se profilează deja în agenda lunii iunie: o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării în care, potrivit surselor, președintele are în plan o decizie controversată,implicarea serviciilor secrete în marile dosare de evaziune fiscală, o strategie care amintește flagrant de perioada Traian Băsescu.
„Avem o mare problemă legată de deficit, cu marea evaziune fiscală, și e nevoie ca instituțiile, inclusiv serviciile, să se preocupe de problema asta și e o discuție dacă e sau nu e nevoie să modificăm în sensul ăsta Strategia Națională de Apărare”, a afirmat Nicușor Dan, legitimând ideea întoarcerii la o abordare cu tentă securitară a luptei cu evaziunea.
Decizia nu vine singură. Potrivit unor surse politice, președintele le-a transmis deja liderilor coaliției că intenționează să numească viitorul șef al SRI, semnalând clar dorința de a avea un cuvânt greu de spus în zona serviciilor. De asemenea, și-a exprimat direct dorința de a schimba actuala conducere a Direcției Naționale Anticorupție. În ansamblu, se conturează o mutare clasică de tip „Cotroceni preia controlul”, o strategie care a definit epoca Băsescu și care pare să fie reeditată în 2025.
Pe fundalul acestor reconfigurări interne, imaginea României în plan extern este în continuă degradare. Bruxelles-ul critică dur lipsa de acțiune în privința deficitului bugetar și a reformelor promise, iar președintele însuși recunoaște stagnarea și neîndeplinirea angajamentelor.
„Suntem într-un grup de ţări care au deficit excesiv. E adevărat că noi avem deficitul cel mai mare dintre ţările cu deficit excesiv. Mâine este o întâlnire a miniştrilor de Finanţe din Comisia Europeană, din ţările Comisiei Europene şi ei spun că pentru fiecare din ţările cu deficit excesiv dacă au făcut sau nu şi la noi o să spună că nu am făcut nimic”, a declarat, marți, Nicușor Dan.
Președintele a continuat într-o notă sinceră, dar deloc încurajatoare:
„Este o discuţie în curs cu Comisia. Noi, România, am promis multe şi nu am făcut nimic, dar acum este o nouă administraţie. O să încercăm…. Discuţia e pe două paliere. Este o discuţie cu vicepreşedintele Comisiei, domnul Dombrovskis, care se concentreză pe deficit şi o discuţie cu doamna Gauer, care se concentrează pe PNRR”.
Aceste declarații confirmă că România se află într-un impas grav. Deficitul bugetar scapă de sub control, PNRR rămâne blocat, iar guvernul pierde încrederea Comisiei Europene. În loc de măsuri clare și reforme reale, planul de redresare pare să se bazeze pe preluarea puterii în structurile-cheie, inclusiv cele de forță, sub justificarea nevoii de eficiență.
Prin această abordare, Nicușor Dan își asumă un model politic cunoscut, bazat pe centralizarea deciziei, controlul instituțiilor și o retorică fermă în fața problemelor interne. România riscă astfel să se întoarcă la o logică de guvernare în care serviciile devin jucători de prim-plan, iar democrația rămâne într-un con de umbră, în timp ce partenerii externi sancționează lipsa de performanță cu pierdere de credibilitate.
