Poziția fermă a noului guvern german condus de Friedrich Merz amenință serios interesele economice ale României. Berlinul se opune atât creșterii bugetului Uniunii Europene, cât și extinderii termenelor pentru implementarea PNRR, lăsând țările est-europene, inclusiv România, în pericol de a pierde finanțări vitale pentru dezvoltare.
Guvernul de la Berlin, condus de Friedrich Merz, adoptă o poziție categorică în privința viitorului bugetar al Uniunii Europene, blocând inițiative esențiale pentru țările mai puțin dezvoltate. Germania respinge orice propunere de majorare a bugetului UE pentru perioada 2028–2034 și se declară împotriva extinderii termenului de implementare al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), afectând direct state ca România.
Potrivit unui document obținut de agenția EFE, executivul german consideră că PNRR-ul este un „instrument temporar și extraordinar”, iar prelungirea acestuia este „nejustificată legal”. Acest refuz vine cu puțin timp înainte ca Bruxelles-ul să înainteze propunerea oficială privind viitorul buget multianual, într-un moment critic pentru România, care spera la o prelungire de 18 luni pentru a finaliza proiectele întârziate din PNRR.
Poziția Germaniei lovește direct în planurile de redresare ale Bucureștiului. În timp ce europarlamentarii români au obținut sprijin în Parlamentul European pentru o eventuală extindere a termenului, Berlinul pare hotărât să blocheze orice astfel de derogare. În plus, Germania cere o reorientare a bugetului UE spre apărare, securitate și sprijin pentru industria militară, în defavoarea politicilor de coeziune și agricultură – domenii fundamentale pentru România.
Politica Agricolă Comună și fondurile de coeziune, surse majore de finanțare pentru dezvoltarea rurală și regională, ar urma să fie supuse unor condiții mai dure, inspirate din logica PNRR cu jaloane stricte și reforme obligatorii. Aceste schimbări riscă să limiteze accesul României la fondurile europene în anii următori, într-un context deja marcat de birocrație și întârzieri administrative.
Totodată, Berlinul respinge idei susținute de alte state membre, precum creșterea contribuțiilor naționale sau emiterea de datorii comune pentru investiții strategice. Germania prioritizează reducerea datoriei publice și sustenabilitatea financiară, chiar cu prețul blocării unor proiecte majore în țările mai puțin dezvoltate.
Pentru România, care se confruntă cu dificultăți în absorbția fondurilor din PNRR și cu un risc real de a pierde miliarde de euro, această poziție rigidă vine ca o lovitură neașteptată. În lipsa unui compromis, proiectele în infrastructură, sănătate sau educație ar putea rămâne neterminate, iar banii promiși de Bruxelles – neaccesați.
În acest context, solidaritatea europeană riscă să fie înlocuită de o agendă tot mai fragmentată, în care vocea Germaniei devine decisivă, iar state ca România sunt lăsate să se descurce singure.
