În loc să caute soluții reale pentru oamenii care nu își pot achita taxele la timp, Guvernul condus de Ilie Bolojan pregătește o măsură care miroase a execuție publică: afișarea pe site-urile primăriilor și ale ANAF a numelor celor care au restanțe fiscale. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, recunoaște fără ocol că obiectivul este „presiunea socială”, adică frica de a fi făcut de râs în fața comunității.
Sub masca „transparenței” și a eficienței fiscale, executivul vrea să transforme greutățile financiare în spectacol public. Oricine întârzie cu plata impozitelor – fie din cauza pierderii locului de muncă, a unei boli, a unei crize personale sau pur și simplu din lipsa resurselor – riscă să fie pus la stâlpul infamiei, vizibil pentru toți vecinii și colegii de muncă.
„Nu spun că toți vor plăti din această listă a rușinii, dar cred că unii vor plăti”, a declarat ministrul Cseke, confirmând că miza nu este sprijinul real pentru contribuabili, ci presiunea și umilința publică.
Până acum, legea proteja datele fiscale tocmai pentru a apăra demnitatea și viața privată a cetățenilor. Acum, Guvernul vrea să schimbe regulile, invocând faptul că în trecut aceste informații erau publice. Propunerea a venit de la Asociația Comunelor din România și a fost adoptată fără o dezbatere serioasă privind consecințele.
Specialiștii avertizează că adevărații vizați nu vor fi marii evazioniști – care au firme-paravan și armate de avocați – ci oamenii obișnuiți, familiile vulnerabile, cei care se luptă să-și plătească facturile și să pună mâncare pe masă. În loc de politici fiscale corecte și măsuri de sprijin, Guvernul Bolojan alege calea rușinării publice. O strategie mai apropiată de practici medievale decât de un stat modern.
