Bursele de excelență dispar, sumele scad cu până la 40%, iar susținerea educației superioare în România este în regres. În contrast, alte state europene își sprijină strategic tinerii pentru a crește performanța în educație și cercetare.
Reduceri masive în bursele studenților români
În plină criză de cadre didactice și scădere alarmantă a performanței școlare, Ministerul Educației din România a decis, prin ordinele OMEC 4.957/2025 și 4.958/2025, să reducă drastic bugetul alocat burselor studenților. Printre cele mai controversate măsuri: eliminarea completă a burselor de excelență acordate olimpicilor internaționali, scăderea cu peste 1.500 lei a burselor pentru viitorii profesori și acordarea burselor doar pe durata activităților didactice, excluzând vacanțele.
Mai mult, doar studenții de la buget vor mai putea beneficia de aceste ajutoare financiare. Cei care învață pe locuri cu taxă, indiferent de performanțele lor, vor fi excluși complet.
Fondul total destinat burselor scade cu aproximativ 40%, ceea ce înseamnă că universitățile vor fi forțate să acorde sume mult mai mici sau să limiteze numărul beneficiarilor.
Ce fac alte țări europene?
În timp ce România restrânge accesul la burse și descurajează performanța, alte țări din Europa Centrală și de Nord aplică politici inverse – stimulând excelența, echitatea și rămânerea tinerilor în sistemul educațional.
Ungaria oferă burse lunare de până la 140.000 forinți (aprox. 1.800 lei) pentru studenții cu performanțe bune, indiferent dacă studiază pe locuri bugetate sau cu taxă. În plus, există burse suplimentare pentru studenții care aleg să devină profesori, în încercarea de a acoperi deficitul tot mai mare de cadre didactice calificate.
Bursa „Stipendium Hungaricum”, destinată inclusiv studenților internaționali, include cazare gratuită, asigurare medicală și un venit lunar care le permite tinerilor să se concentreze exclusiv pe studii.
În Polonia, bursele pentru performanță academică pornesc de la 1.500 de zloți (aprox. 1.750 lei) și pot ajunge la sume mai mari în funcție de rezultate și activitate de cercetare. Bursele sociale sunt acordate inclusiv în vacanță, iar olimpicii primesc bonusuri financiare consistente în primul an de studiu.
Guvernul polonez consideră investiția în educație o prioritate strategică pentru dezvoltarea economică și reducerea emigrației tinerilor.
În Norvegia, Danemarca și Suedia, învățământul universitar este gratuit, iar studenții primesc burse și împrumuturi nerambursabile de peste 5.000 de euro/an, în funcție de veniturile familiei, numărul de ore lucrate part-time și rezultatele academice.
De exemplu, în Norvegia, studenții primesc lunar până la 11.500 coroane norvegiene (aprox. 4.800 lei), din care o parte devine nerambursabilă dacă studentul promovează toate examenele. Aceste burse sunt valabile tot anul, inclusiv în vacanțe, și sunt completate de servicii gratuite de consiliere, sănătate și cazare subvenționată.
Performanță versus austeritate
Studiile internaționale (OECD, Eurostat, UNESCO) arată o legătură directă între nivelul de investiție în bursele studențești și rezultatele academice, rata de abandon universitar sau migrația creierelor. În timp ce Ungaria, Polonia sau țările nordice folosesc bursele ca instrumente de reținere a tinerilor și stimulare a excelenței, România pare să se îndrepte în sens opus.
Efectele posibile ale deciziilor recente din România: creșterea abandonului universitar; migrarea tinerilor talentați spre universități din străinătate; descurajarea carierelor în educație, într-un moment în care România are nevoie acută de profesori; accentuarea inegalităților sociale în accesul la învățământ superior.
Într-un moment în care România are nevoie de tineri bine pregătiți, de profesori motivați și de cercetare competitivă, reducerea drastică a burselor universitare este o lovitură dată chiar viitorului. Fără o strategie coerentă de susținere a educației, riscăm să rămânem în urma Europei – nu doar în clasamentele academice, ci și în dezvoltarea socială și economică.
