Într-o țară deja sufocată de scumpiri, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), aduce vești sumbre: inflația va crește considerabil în următoarele luni, depășind estimările anterioare. O prognoză care ar trebui să pună pe jar Palatul Victoria. Dar, în stilul devenit deja obișnuit, Guvernul Bolojan tace, se face că plouă și continuă să rostogolească responsabilitatea, dar mai ales poverile fiscale asupra românilor.
România – printre fruntașele Europei la inflație
Cu o inflație estimată la 5,6% în iunie (în creștere de la 5,45% în mai) și cu o proiecție de 6,2% până la finalul anului, România rămâne în topul Uniunii Europene la acest capitol rușinos. Spre comparație, media zonei euro este de 2,5%, iar în state ca Spania sau Belgia, inflația este deja sub 3%.
Asta înseamnă, simplu spus, că românii plătesc mai mult pentru aceleași lucruri, în timp ce puterea de cumpărare scade accelerat.
Măsuri fiscale – haos organizat, nu soluție
BNR trage un semnal de alarmă clar: pachetul fiscal-bugetar al Guvernului PSD-PNL-USR-UDMR care intră în vigoare în august nu doar că nu va rezolva problema, dar va genera o explozie temporară a prețurilor – prin majorarea TVA și accizelor, plus expirarea plafonării prețului la energie. Cu alte cuvinte, românii vor simți în portofel „reforma” guvernului. Iar dacă pe termen lung se va reduce cererea agregată, adică se va cumpăra mai puțin din lipsă de bani, nu e din meritul guvernanților, ci din neputința populației.
Ce înseamnă asta? O economie sufocată, antreprenori falimentați, consum în cădere și o clasă de mijloc tot mai fragilă.
Guvernul se laudă cu fonduri absorbite, dar fondurile nu se văd
În timp ce guvernul se laudă obsesiv cu miliardele din PNRR, absorția reală de fonduri europene e lentă, iar investițiile structurale care ar putea stimula economia întârzie. În schimb, crește presiunea pe inflație, iar cursul valutar rămâne vulnerabil.
România riscă o nouă criză internă
Creșterea inflației, combinată cu măsuri fiscale prost calibrate și cu instabilitatea externă (războiul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu, incertitudinile din SUA), duce economia României într-o zonă de risc real. Este un coșmar economic care poate escalada oricând în criză socială, mai ales în lipsa unui leadership responsabil.
Cine răspunde?
În orice țară normală, asemenea prognoze ar genera reacții ferme, planuri urgente și asumare publică. În România, în schimb, se face economie la explicații și risipă de încredere publică. Iar când BNR anunță că dobânda de politică monetară rămâne la un nivel ridicat (6,5%), este clar că banca centrală nu mai are încredere în capacitatea guvernului de a stăpâni inflația pe cale fiscală.
România trăiește într-un paradox periculos: în timp ce guvernul promite „echilibru și reforme”, realitatea e una de haos, prețuri în creștere și lipsă de viziune. Mugur Isărescu a dat tonul unui nou val de îngrijorări. Întrebarea e simplă: va mai reacționa cineva din Palatul Victoria sau de la Palatul Cotroceni înainte ca românii să răbufnească? Sau vom continua să ne prefacem că „totul e sub control”, în timp ce economia arde?
