ȘTIRI

Klaus Iohannis: ‘Nu putem ști când acest război neprovocat se va încheia. Se impune o schimbare de perspectivă’

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis joi, 8 septembrie 2022, un mesaj în cadrul The Bucharest Forum – Towards a Common European Platform for Refugee Inclusion. Mesajul a fost prezentat de către Cătălina Galer, Consilier de stat – Departamentul Relații cu Autoritățile Publice și Societatea Civilă.

Vă prezentăm în continuare textul mesajului:

Începând cu 24 februarie, odată cu invadarea Ucrainei de către Federația Rusă, am devenit martorii unor atrocități teribile, despre care nimeni nu și-a imaginat că vor mai avea loc pe continentul european. Case, școli și spitale au fost complet avariate, orașe întregi au fost distruse și mult prea mulți civili nevinovați și-au pierdut viețile. În același timp, alte câteva milioane de persoane au fost nevoite să își părăsească țara, în căutarea siguranței și protecției.

Încă din prima zi a acestui război nedrept și ilegal, Europa a oferit un exemplu întregii lumi prin umanitatea și solidaritatea manifestate. Țările europene și-au deschis granițele poporului ucrainean, protejându-l din calea agresiunii ruse și oferindu-i sprijinul atât de necesar.

România nu a fost o excepție, fiindcă cetățenii săi și-au primit vecinii, cu inimile deschise, în propriile lor case, găzduind, în prezent, aproape 90.000 de oameni, feriți de pericolele care planează asupra Ucrainei. Zi și noapte, autoritățile noastre, împreună cu diferite organizații și un număr impresionant de voluntari, au fost prezente la punctele de trecere a frontierei, oferind sprijin tuturor celor care căutau refugiu din calea războiului.

Cred cu tărie că, în aceste vremuri dificile, este deosebit de important ca Europa să rămână unită în timp ce se confruntă cu provocări atât de complexe. Salut inițiativa Guvernului României de a organiza Forumul de la București, care nu numai că reafirmă, ci și întărește angajamentul nostru în sprijinirea Ucrainei.

Uniunea Europeană își dorește ca Ucraina să fie independentă, democratică și europeană. Cu toate acestea, în timp ce continuăm să sprijinim Ucraina în drumul său spre restabilirea păcii, trebuie să admitem că nu putem ști când acest război neprovocat se va încheia. Astfel, se impune o schimbare de perspectivă asupra mecanismelor de sprijin pentru refugiați, de la o abordare temporară, la una pe termen mediu și lung.

România a lansat deja, la sfârșitul lunii iulie, Planul Național de Măsuri pentru Protecția și Incluziunea Persoanelor Strămutate din Ucraina și a Beneficiarilor de Protecție Temporară, care abordează multiple domenii punctuale de intervenție.

Integrarea refugiaților în societățile țărilor-gazdă este un proces complex, cu provocări diverse, care necesită eforturi coordonate și susținute din partea tuturor actorilor implicați: autorități centrale și locale, societate civilă, organizații internaționale, precum și mediul de afaceri și cetățeni. Este important ca refugiații ucraineni să fie protejați și să primească tot sprijinul necesar, indiferent de statul membru în care se află în prezent. Prin urmare, este necesar ca guvernele noastre, societatea civilă și organizațiile internaționale să acționeze împreună pentru a identifica barierele și obstacolele, potențiale sau existente, cu care persoanele strămutate s-ar putea confrunta, dar și pentru a-și împărtăși cunoștințele și bunele practici în abordarea acestor provocări.

Garantarea accesului la bunuri și servicii publice într-un mod nediscriminatoriu este o precondiție esențială, alături de includerea refugiaților în sistemele publice de sănătate, în sistemele de educație și pe piața forței de muncă, precum și oferirea unor oportunități pentru locuire. Toate acestea necesită modificări legislative și angajamente financiare uriașe, care trebuie să fie asumate, împreună, de către comunitatea europeană.

Trebuie să ne asigurăm că viitorul generațiilor tinere de ucraineni nu este pus în pericol în această perioadă. Accesul la o educație de calitate și favorabilă incluziunii pentru copii și tineri este o condiție prealabilă pentru protejarea dezvoltării acestora.

Depășirea barierelor lingvistice este unul dintre primii pași necesari pentru a facilita incluziunea și integrarea. Prin asigurarea mijloacelor necesare pentru ca refugiații să învețe limba țării-gazdă, ei se pot adapta mai bine la noul mediu în care se află și au, astfel, posibilitatea de a participa activ la viața socială, economică și culturală. Pe termen lung, acest lucru va consolida coeziunea europeană și va contribui la construirea unei identități europene.

Prin programele desfășurate, trebuie să oferim refugiaților șansa de a se dezvolta în continuare și de a deveni independenți din punct de vedere financiar, fără a se baza pe sprijinul oferit de autoritățile țărilor-gazdă.

Refugiații pot aduce plusvaloare comunităților gazdă, fiind activi pe piața muncii și oferind experiența lor în diferite domenii. Prin urmare, trebuie să încurajăm sectorul privat să fie deschis către această nouă oportunitate, asigurându-ne, totodată, că persoanele strămutate au acces la toate pârghiile de care au nevoie pentru a combate șomajul sau supracalificarea. Un aspect important în această privință îl reprezintă recunoașterea diplomelor și calificărilor refugiaților, precum și garantarea accesului la oportunități de învățare pe tot parcursul vieții, atât pentru formarea academică, cât și profesională.

În același timp, trebuie consolidate mecanismele de combatere a muncii nedeclarate sau ilegale, ca măsură preventivă împotriva riscului de exploatare sau al traficului de persoane, având în vedere că o mare parte a persoanelor strămutate din Ucraina sunt categorii vulnerabile, cum ar fi femeile, copiii și persoanele în vârstă.

Un aspect care trebuie subliniat este acela că toate procesele și deciziile privind refugiații să fie transparente și comunicate în mod eficient, pentru ca aceștia să capete încredere în autoritățile țărilor în care se refugiază pe timpul războiului, simțindu-se în același timp protejați și în siguranță.

Reiterez faptul că România va continua să fie alături de Ucraina și de cetățenii săi curajoși, oferindu-le sprijin deplin pe perioada șederii lor, precum și oportunitatea de a-și reconstrui viețile în țara noastră.

În timp ce ucrainenii continuă să lupte pentru suveranitatea, libertatea și democrația lor, noi trebuie să ne continuăm eforturile comune și neobosite pentru a le proteja familiile și pe cei dragi lor, care au fost forțați, de mai bine de șase luni, să-și lase în urme casele.

Am certitudinea că împreună veți identifica cele mai bune soluții pentru integrarea cu succes a refugiaților ucraineni în societățile noastre, permițându-le să-și continue viețile într-un mediu sigur, până când se vor putea întoarce acasă.

Horia Dumitrescu

Horia Dumitrescu este un ziarist talentat și dedicat, cu o experiență vastă în domeniul jurnalismului, el este recunoscut pentru abilitatea sa de a analiza în profunzime subiectele și de a oferi o perspectivă echilibrată și informativă.