Anul trecut, peste 10.000 de cetățeni au cerut conducerii PNL să o retragă pe Cristina Trăilă din Comisia Juridică a Camerei Deputaților, revoltați de faptul că o deputată plătită de controversata companie austriacă Schweighofer urma să decidă asupra noului Cod Silvic. Mai mult, Trăilă, implicată în lobby-ul industriei lemnului, a fost ilegal numită și în Comisia pentru Apărare.
În ciuda acestei presiuni publice și încălcărilor regulamentare, PNL nu doar că a păstrat-o în poziții-cheie, dar, prin intervenția lui Klaus Iohannis și a fostului președinte PNL Valeriu Stoica – nașul său de cununie și avocat al clienților care cer sume uriașe pentru blocarea protecției mediului – Trăilă a fost plasată pe un loc eligibil pentru Senat la Vaslui.
Rezultatul? Un dezastru pentru PNL, care a ajuns pe locul 5, pierzând toate mandatele parlamentare în Vaslui față de 2020. Însă, în ciuda eșecului electoral, Trăilă a fost „premiată” cu o funcție cu rang de ministru: secretar general adjunct al Guvernului, numită acum de Ilie Bolojan, după ce Marcel Ciolacu o pusese anterior secretar general.
Chiar dacă secretarul general al guvernului nu se numără printre miniștrii supuși evaluării parlamentare, nu sunt învestiți odată cu restul cabinetului, ci prin decizie a primului ministru și nu au aceeași vizibilitate publică precum ceilalți membri ai Executivului, atribuțiile și influența lui este foarte mare. Printre acestea se numără avizarea hotărârilor de guvern și a ordonanțelor, organizarea ședințelor de guvern și gestionarea documentelor oficiale. Practic, prin secretariatul general trec cele mai importante acte ale unui guvern în exercițiu. Mai mult, supraveghează direct numeroase instituții guvernamentale, inclusiv bugetele acestora, dar și companii de stat, printre care Transgaz și Transelectrica.
Aceasta este dovada clară că, indiferent de scandaluri, de interese obscure și de voturi pierdute, „camarila” politică se ține bine, iar funcțiile sunt păstrate pentru cei cu adevărat privilegiați. România continuă să fie guvernată de interese private, în detrimentul protecției mediului și al interesului public.
Holzindustrie Schweighofer (acum HS Timber Group) a fost implicată în mai multe scandaluri legate de lemnul românesc, mai ales în contextul tăierilor ilegale și al exploatării pădurilor României. Schweighofer a fost acuzată repetat că ar fi cumpărat și procesat lemn provenit din tăieri ilegale în pădurile României, contribuind astfel la defrișări masive. Organizațiile de mediu și autoritățile au investigat compania, iar în 2019, Autoritatea Forestieră Română a descoperit nereguli în lanțul de aprovizionare al firmei.
În 2015, Greenpeace și alte organizații au publicat rapoarte în care acuzau Schweighofer că se face complice la tăieri ilegale, în special în zone protejate sau păduri cu valoare ecologică ridicată. Aceste rapoarte au atras atenția internațională asupra problemelor de mediu din România. Schweighofer a fost supusă unor controale și investigații de către autoritățile române și europene, în urma cărora a fost obligată să îmbunătățească trasabilitatea lemnului și să respecte reglementările stricte privind proveniența materiilor prime.
Compania a fost acuzată că și-a folosit influența politică pentru a bloca sau dilua reformele în sectorul forestier românesc, inclusiv prin susținerea unor politicieni și avocați, precum Cristina Trăilă, implicată în legi și comisii care reglementează exploatarea pădurilor.
În 2023, compania a vândut fabrica sa din Sebeș, iar în 2025 nu mai are unități de producție în România, în parte ca urmare a presiunilor publice și reglementărilor mai stricte.
