Potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut de la 2,4% în aprilie la 2,2% în mai, în timp ce România continuă să înregistreze cel mai rapid ritm de creştere a preţurilor, de 5,4%. În aceeaşi lună, Cipru a consemnat cea mai mică rată a inflaţiei (0,4%), urmat de Franţa (0,6%) şi Irlanda (1,4%), în vreme ce Estonia (4,6%) şi Ungaria (4,5%) au fost singurele alte state membre cu cifre apropiate de cea românească.
Comparativ cu aprilie 2025, inflaţia anuală a scăzut în 14 state membre, a rămas stabilă într‑un singur stat şi a urcat în 12 ţări, printre care şi România, unde a accelerat de la 4,9% la 5,4%. În zona euro, rata anuală a inflaţiei a coborât de la 2,2% la 1,9%, fiind susținută de serviciile care au contribuit cu 1,47 puncte procentuale şi de alimente, alcool şi ţigări cu 0,62 puncte procentuale, iar preţurile la energie au redus indicele general cu 0,34 puncte procentuale.
Datele INS arată că, în România, preţurile de consum au crescut cu 5,45% în mai faţă de mai 2024, determinat de o scumpire de 7,09% a serviciilor, de 6,53% a mărfurilor alimentare şi de 4% a celor nealimentare, în vreme ce inflaţia de la începutul anului (mai 2025 versus decembrie 2024) a fost de 2,6% şi media modificării preţurilor pe ultimele 12 luni faţă de precedentele 12 luni a atins 5,0%. De asemenea, indicele armonizat (IAPC) indică o inflaţie anuală de 5,4% şi o medie de 5,2% pe aceeaşi perioadă.
Banca Naţională a României a majorat prognoza de inflaţie pentru sfârşitul lui 2025 la 4,6% (de la 3,8% anterior) şi anticipează un nivel de 3,4% la finele lui 2026. Conform raportului trimestrial din mai, BNR se aşteaptă ca inflaţia să ajungă la 5,1% la finalul semestrului al doilea 2025 şi să scadă la 3,3% la finele trimestrului întâi 2027, în condiţiile unei reduceri sustenabile a deficitului public, însă fără a induce recesiune.
Rezultatele economice actuale arată că, dincolo de factori externi precum evoluţia preţurilor la energie sau la alimente la nivel european, principala cauză a inflaţiei persistente din România este lipsa de viziune şi de politici economice eficiente ale guvernului, care nu a reuşit să implementeze măsuri ferme de control al deficitului bugetar, stimulare a competitivităţii şi protejare a puterii de cumpărare a populaţiei.
