O moțiune de cenzură fără precedent zguduie vârful Comisiei Europene. Europarlamentarul Gheorghe Piperea (AUR), afiliat grupului ECR – Conservatorii și Reformiștii Europeni, a declanșat oficial procedura pentru demiterea Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene și alături de conservatorii europeni strânge semnături în Parlamentul European pentru a o da jos pe aceasta. Acuzațiile sunt grave și vizează opacitatea în gestionarea achizițiilor de vaccinuri anti-COVID și lipsa de responsabilitate publică.
Ce stă la baza moțiunii?
Potrivit textului moțiunii, von der Leyen este acuzată că a refuzat să dezvăluie documente oficiale legate de comunicările cu Pfizer, deși acestea fuseseră cerute legal de jurnalista Matina Stevi (The New York Times). Schimburile de mesaje SMS cu CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, care au stat la baza celui mai mare contract de achiziții publice din pandemie, nu au fost niciodată făcute publice. Curtea de Justiție a UE a stabilit în mai 2025 că refuzul Comisiei de a furniza aceste mesaje a fost ilegal, iar invocarea confidențialității „nu se susține în fața interesului public major”.
Piperea afirmă că negocierile pentru achiziția vaccinurilor s-au făcut prin canale netransparente, contractele au fost publicate doar parțial, iar detaliile esențiale – prețuri, termene, responsabilități – au fost ascunse sau redactate. Mai mult, Comisia a susținut că „nu mai deține” mesajele respective.
„Cum e posibil ca liderii Uniunii să nu mai aibă acces la propriile SMS-uri cu impact bugetar? Și, mai ales, cum justifică această lipsă de responsabilitate în fața cetățenilor?”, întreabă Piperea retoric, într-un comentariu transmis presei belgiene.
Conform regulamentului Parlamentului European, moțiunea de cenzură are nevoie de semnăturile a 10% dintre eurodeputați pentru a fi admisă. Ea trebuie votată de două treimi dintre parlamentari pentru a fi adoptată – un prag ridicat, dar care devine tot mai posibil de atins, în contextul actualului climat politic. Surse din PE confirmă că moțiunea este sprijinită de grupurile ECR, ID, ESN, dar și de mai mulți europarlamentari neafiliați și chiar membri PPE, grupul din care provine chiar von der Leyen.
Într-o decizie recentă, Tribunalul UE a condamnat lipsa de transparență a Comisiei, afirmând că instituția a eșuat în a demonstra de ce mesajele nu ar conține informații importante pentru public. Judecătorii au cerut explicații clare privind presupusa „dispariție” a documentelor și au reafirmat obligația legală de a le face publice.
Moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen nu este doar un gest politic – ci o punere sub acuzare morală și instituțională. Dacă liderii UE încep să opereze în afara cadrului transparenței, întreaga construcție democratică europeană este pusă sub semnul întrebării. Acest caz poate deveni un moment definitoriu pentru credibilitatea instituțiilor europene și pentru viitorul integrității în spațiul comunitar.
