Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a reiterat zilele trecute mesajul său privind războiul din Ucraina: America nu va trimite trupe și nu va escalada confruntarea directă cu Rusia. În opinia sa, singura soluție realistă este una diplomatică, chiar dacă aceasta ar implica concesii dureroase pentru Kiev.
„Nu faci război cu o țară ca Rusia. Nu te pui cu o națiune de zece ori mai mare și mai puternică decât tine”, a spus Trump, subliniind că pacea nu trebuie amânată.
Nicușor Dan: „Rusia nu trebuie să câștige”
În contrast total, președintele României, Nicușor Dan, a adoptat o linie mult mai radicală. Acesta a declarat că Rusia nu trebuie să câștige războiul, iar România are ca obiectiv susținerea Ucrainei „cu orice preț”.
Această retorică ridică semne de întrebare, mai ales că aliații occidentali discută despre garanții de securitate și scenarii de pace, în timp ce România pare să se poziționeze pe o linie de confruntare directă, fără ca președintele să explice care ar fi consecințele pentru țară.
Prudența americană vs. radicalismul românesc
Mesajele venite de la Washington și București arată o ruptură de abordare. Administrația Trump mizează pe descurajare și dialog pentru a evita escaladarea, în timp ce Cotroceniul folosește un discurs maximalist, de victorie totală asupra Rusiei.
Analiștii avertizează că România, stat aflat la granița conflictului, riscă să fie expusă unor pericole majore dacă nu își aliniază poziția cu cea a partenerilor strategici.
Critici la adresa lui Nicușor Dan
Opoziția și o parte din mediul academic îl acuză pe președinte că transformă România într-un actor de avangardă al confruntării cu Rusia, fără resursele și pregătirea necesară. În loc să mențină echilibrul între solidaritatea cu Ucraina și apărarea intereselor naționale, Nicușor Dan este acuzat că se rezumă la sloganuri belicoase, lipsite de strategie.
România, prinsă între două direcții
Pe de o parte, Washingtonul – sub Trump – vorbește despre pace negociată și evitarea unei escaladări catastrofale. Pe de altă parte, Bucureștiul împinge retorica spre o victorie totală împotriva Rusiei.
Pentru români, mesajul este confuz și periculos: țara riscă să fie prinsă între prudența americană și radicalismul Cotroceniului, într-un moment în care securitatea regională cere luciditate, nu aventurism politic.
