În cadrul Summitului Ucraina – Europa de Sud-Est desfășurat miercuri, 11 iunie 2025, la Odesa, președintele României, Nicușor Dan, a lansat un mesaj dur împotriva Rusiei, pledând pentru o abordare fermă și afirmând că „singurul limbaj pe care Rusia îl înțelege este forța”. Șeful statului a acuzat Moscova că subminează orice încercare de negociere și că adoptă tactici de amânare în procesul de pace.
„Reuniunea noastră de astăzi are loc în contextul discuțiilor recente despre cum ar trebui să arate o pace justă, durabilă și cuprinzătoare în Ucraina. […] Rusia vine cu cerinţe nerezonabile, ştiind că ele nu pot fi acceptate. Singurul limbaj pe care Rusia îl înţelege este forţa, iar noi trebuie să facem tot ce putem pentru ca Ucraina să poată negocia dintr-o poziţie de forţă”, a declarat Nicușor Dan, potrivit AGERPRES.
Prezent la Odesa alături de alți 10 lideri din Europa de Sud-Est, Nicușor Dan a vorbit despre necesitatea unității europene și sprijinul constant pentru Ucraina. Însă dincolo de tonul diplomatic, o parte din declarațiile sale ridică semne de întrebare serioase privind legalitatea și oportunitatea unei astfel de retorici, într-un moment în care România se confruntă cu o instabilitate economică profundă și o lipsă de pregătire militară la nivel de populație.
Avocata Elena Radu: „Mucușor se dă tare-n mușchi. Dar care este forța lui pe câmpul de luptă?”
Reacțiile la aceste declarații nu au întârziat să apară. Una dintre cele mai tranșante vine din partea avocatei Elena Radu, care denunță afirmațiile președintelui ca fiind o formă de propagandă pentru război de agresiune, fapt incriminat explicit de art. 405 din Codul Penal.
„Dacă ne bagă Mucușor în război, să vă văd atunci cum scoateți cămașa. Când România este ruptă în cur, suflă vântul în trezorerie, iar românii n-au habar nici cum să se protejeze pe ei, dacă sunt atacați, alesul neales Mucușor se dă tare-n mușchi și declară că ‘Singurul limbaj pe care Rusia îl înțelege este forţa’.
Sunt curioasă care este ‘forța’ lui Mucușor pe câmpul de luptă.”
Conform articolului invocat, „propaganda pentru război de agresiune […] se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.”
Faptul că un președinte al României se exprimă în termeni agresivi, apelând la o retorică a confruntării militare, ridică astfel întrebarea: unde se termină susținerea pentru Ucraina și unde începe încălcarea legii?
Nicușor Dan nu este la primul derapaj retoric, însă declarațiile de la Odesa marchează o escaladare îngrijorătoare. În loc să joace rolul de mediator regional sau apărător al dreptului internațional prin mijloace diplomatice, președintele pare tot mai atras de imaginea liderului „hotărât” care joacă dur în fața unei superputeri nucleare. Problema este că România nu are nici forța militară, nici susținerea internă, nici stabilitatea economică pentru a-și permite asemenea afirmații. Și mai ales, România nu are de ce să susțină un război care nu este al ei.
În timp ce președintele își joacă rolul de cavaler geopolitic în costume scumpe și summituri internaționale, în țară spitalele sunt subfinanțate, oamenii se tem de facturi, iar Armata nu are nici suficiente resurse, nici o strategie de apărare civilă coerentă.
Dacă declarațiile lui Nicușor Dan sunt doar un exercițiu de PR extern, atunci ele sunt iresponsabile. Dacă sunt sincere și reflectă o direcție strategică a președinției, atunci sunt periculoase. În oricare dintre cazuri, ele intră sub incidența unui articol din Codul Penal, implică România în conflicte care nu îi aparțin și merită o analiză serioasă din partea instituțiilor abilitate.
Războiul nu e un exercițiu de imagine, iar președinția nu este o scenă de teatru. În vremuri atât de fragile, responsabilitatea liderilor trebuie să depășească spectacolul și să se întoarcă la lege, echilibru și, mai presus de toate, la respectul față de cei pe care îi reprezintă.
