
„Pro-europeni” cu numele, antieuropeni prin fapte: cum PSD, PNL, USR și UDMR murdăresc idealul european
De ani buni, eticheta de „pro-european” este fluturată obsesiv de partidele sistemului – PSD, PNL, USR și UDMR – ca o legitimație de moralitate, ca o diplomă de „civilizație”. Oricine nu li se alătură în corul ipocriziei este imediat catalogat drept „anti-european”, „extremist” sau, mai nou, „pericol pentru democrație”. Dar ce se ascunde, de fapt, în spatele acestei măști lustruite?
„Pro-europeni” cu două fețe
Ce înseamnă astăzi să fii „pro-european” în accepțiunea PSD, PNL, USR sau UDMR? Înseamnă să joci după cum dictează birocrații de la Bruxelles și interesele externe, în timp ce în țară păstrezi pensiile speciale, menții privilegii de castă și folosești justiția ca bâtă politică. Înseamnă să vorbești despre „stat de drept” în fața camerelor, dar să negociezi posturi și bugete pe sub masă. Să urli despre „valorile europene” în timp ce ești cu mâna până la cot în bugetul public.
Când vin bani europeni, sunt „pro-europeni”. Când se cere responsabilitate, transparență sau egalitate de șanse, se fac nevăzuți. Iar în tot acest timp, România decade: industria moare, agricultura e sufocată, pădurile se taie și resursele se vând. Dar ei sunt „pro-europeni”.
„Progresul” care distruge
Ce fel de progres este acesta în care milioane de români sunt nevoiți să-și părăsească țara pentru o viață decentă? Ce tip de integrare e aceea care lasă satele goale, orașele în ruină și școlile fără elevi? România are, astăzi, unul dintre cele mai mari exoduri umane din Europa – o „reuşită” a guvernărilor succesive ale acestor partide „pro-europene”.
În realitate, „pro-europenismul” de partid a fost doar o scuză pentru a-și legitima trădările interne. Sub pretextul „aliniamentului la valorile europene”, PSD, PNL, USR și UDMR au girat măsuri care au distrus capitalul autohton, au îngenuncheat producătorii locali, au crescut taxele și au împins micii antreprenori la faliment. Totul, în timp ce corporațiile prietene prosperă.
Suveranitatea – un cuvânt interzis
În România acestor „pro-europeni”, dacă vorbești despre suveranitate, ești etichetat automat drept „populist” sau „retrograd”. Dar cum poate o țară să fie cu adevărat europeană dacă nu își păstrează controlul asupra propriilor decizii? Cum poate un popor să prospere dacă este redus la tăcere sub lozinca „așa se cere de la Bruxelles”?
România are dreptul – și datoria – de a-și apăra interesele naționale în cadrul Uniunii Europene, nu de a se supune slugarnic oricărei directive aberante. Altfel, nu mai vorbim de cooperare între națiuni, ci de dictat mascat și de pierderea totală a demnității statale.
Falsul progresism și războiul împotriva valorilor
În spatele „pro-europenismului” afișat de USR și aliații săi se ascunde o agendă ideologică periculoasă: promovarea teoriilor de gen în școli, atacul asupra valorilor creștine, impunerea unei viziuni asupra societății care ignoră complet voința majorității. Dacă acest tip de propagandă ideologică înseamnă „Europa”, atunci românii au tot dreptul să spună „nu”.
Adevărata Europă nu este cea a imposturii politice
Uniunea Europeană nu trebuie confundată cu niște politicieni corupți, niște comisari fără legitimitate și niște contracte date pe prietenii. Europa reală este despre colaborare, respect reciproc și prosperitate pentru toți cetățenii – nu despre slugărnicie și dublu standard.
Românii nu sunt „anti-europeni” – sunt doar tot mai ostili față de această clică politică ce s-a pretins gardian al Europei, dar a acționat constant împotriva intereselor lor. Când vezi ce înseamnă în România de azi să fii „pro-european”, nu e de mirare că tot mai mulți oameni aleg să nu fie „ca ei”.