
Într-un peisaj politic în care multinaționalele din România continuă să își externalizeze profiturile fără să contribuie echitabil la bugetul statului, George Scarlat aduce în prim-plan o realitate ignorată deliberat de actualii guvernanți. Scarlat dezvăluie, cu luciditate și ironie tăioasă, modul în care Guvernul Bolojan evită cu bună știință să reglementeze practicile de „optimizare fiscală” ale corporațiilor. Cei care ar trebui să apere interesul public par mai degrabă preocupați să nu deranjeze marile companii, iar explicațiile oferite de premier trădează lipsa de voință politică. Jurnalistul face o radiografie clară a acestei complicități tacite, într-un moment în care România are nevoie mai mult ca oricând de echitate fiscală și de curaj în fața intereselor economice externe.
„(…) Premierul Ilie Bolojan a fost nevoit să admită că nu va face nimic pentru a împiedica multinaționalele să scoată din țară profiturile neimpozitate prin “optimizare fiscală”. Jurnalistul Alexandru Tudor de la “Gândul” l-a întrebat pe premier dacă în pachetul 2 sau în pachetul 3 (de măsuri fiscale) vom găsi și măsuri referitoare la multinaționale.
Bolojan a răspuns că “o componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer, dar asta trebuie documentată cu profesioniști”.
Metoda prețurilor de transfer dintre firma mamă și filiala din România, la care s-a referit Bolojan, este una dintre metodele prin care multinaționalele diminuează artificial profitul declarat în România, pentru a nu plăti impozit.
Pe lângă metoda prețului de transfer mai sunt și alte tertipuri cunoscute la care recurg multinaționalele, iar faptul că Bolojan a menționat unul singur poate arăta că a răspuns și el doar ca să zică ceva.
De altfel, dacă Bolojan a spus că această componentă “trebuie documentată de profesioniști”, înseamnă că nu e încă documentată, adică nu e gata, nu există, cel puțin deocamdată.
Și de ce trebuie documentată de “profesioniști”? Care profesioniști, nu avem la Ministerul Finanțelor și la ANAF profesioniști? Celelalte componente din pachetele 1,2 și 3 de măsuri fiscale prin care se majorează taxele și impozitele și se fac tăieri, nu au fost făcute de profesioniști, ci de amatori? De ce oare trebuie numai pentru impozitarea corporatiilor să “documenteze profesioniștii”?
Am impresia că “profesioniștii” la care s-a referit Bolojan trebuie să fie reprezentanții multinaționalelor sau patronatelor care le grupează, altfel nu se explică. Dacă îi atinge cu o floare le cere voie mai întâi.
Ziaristul Alexandru Tudor a insistat și i-a amintit de un proiect de lege depus la Parlament de PNL care interzice multinaționalelor să deducă din profit cheltuieli pentru servicii efectuate de firme din străinătate gen consultanță, management etc, adică tertipuri clasice pentru sustragerea de la plata profitului datorat la bugetul statului. Proiectul a trecut de Senat și s-a blocat la Camera Deputaților.
“Contractele de consultanță prin care multinaționalele exportă anual circa 40 de miliarde afară către acționari trebuie să înceteze”, tuna atunci inițiatorul proiectului, deputatul PNL Florin Roman.
Bolojan a dat de înțeles că nu va susține proiectul de lege respectiv, dând exemplu cazul când unii parlamentari au depus un proiect când erau în opoziție și apoi ajunși la putere au votat împotriva propriului proiect, iar dacă el, Bolojan, va participa la un proiect, vrea să știe că l-ar vota în orice situații.
Bolojan a vrut să spună ca în opoziție poți propune orice trăznăi. pentru câștigarea popularității, deoarece oricum nu se vor realiza, însă la putere e altceva, ai răspundere, te mai sună guverne străine, vin ambasadorii la guvern.
Bolojan a omis că în 2023 când s-a depus proiectul împotriva “optimizării fiscale” a corporatiilor PNL era la guvernare.
În concluzie, nu se va lua nicio măsură pentru împiedicarea scurgerii de profit neimpozitat din țară, evaluat la 40 miliarde euro„, a scris George Scarlat pe pagina sa de facebook.