Românii continuă să consume preponderent alimente din import, în lipsa unei strategii naționale de sprijin pentru producătorii locali. În primele șase luni ale anului 2025, țara noastră a adus din afară produse alimentare în valoare de 6 miliarde de euro – echivalentul a aproape 33 de milioane de euro pe zi, potrivit datelor centralizate.
Este o creștere față de aceeași perioadă din 2024, când importurile se ridicau la 30 de milioane de euro zilnic. Pe mesele românilor ajung tot mai des produse din Bulgaria, Ungaria și Polonia, în timp ce fermele românești dispar pe capete.
Fermele mici – sacrificate de nepăsarea autorităților
Legume, fructe, carne, lapte și ouă vin în cantități uriașe din statele vecine. Ionuț Lupu, fost șef al APIA, atrage atenția că sectorul laptelui este în colaps: „Ajungem la un deficit de balanță comercială de 750 – 800 de milioane de euro doar în 2024. Colecta de lapte se baza pe ferme mici și medii. Aceste ferme au dispărut treptat și este foarte greu să aducem tineri fermieri în zootehnie.”
Această realitate este efectul direct al inexistenței unor politici coerente de susținere a fermelor mici și mijlocii. Subvențiile insuficiente, birocrația sufocantă și lipsa unor programe reale de garantare a prețurilor minime i-au împins pe mulți fermieri la faliment.
De unde aducem mâncarea
- Ungaria: carne, lapte, ouă
- Polonia: cereale, patiserie, carne
- Bulgaria: legume, fructe, cafea, pește
Un guvern care preferă importurile în locul dezvoltării producției interne
În loc să stimuleze producția locală și să asigure lanțuri scurte de aprovizionare, Guvernul a ales să susțină indirect industria agroalimentară a altor țări, prin acordarea de facilități importatorilor și prin lipsa unor politici protecționiste.
România rămâne o țară cu un potențial agricol uriaș, dar incapabilă să-și hrănească propriii cetățeni din producția internă. În timp ce milioane de euro ies zilnic din economie, fermele autohtone se închid, iar tinerii abandonează agricultura.
