România a cultivat anul trecut 16.300 de hectare cu ceapă, suprafaţă similară cu cea a unei ferme mari producătoare de cereale, şi se situează pe locul şase în Uniunea Europeană, unde lider este Olanda, cu o suprafaţă de 39.500 de hectare cultivată cu ceapă, conform datelor de la Eurostat, citate de Mediafax.
Producţia de ceapă uscată a României a fost de 357.000 de tone de ceapă în 2021, în scădere cu 4% faţă de anul anterior, arată datele de la INS.
Consumul anual de ceapă uscată este de 20,7 kg/cap de locuitor, adică consumul intern total este de circa 400.000 de tone, conform aceleaşi surse.
„Cea mai mare parte din producţia de ceapă este realizată în gospodăriile populaţiei şi nu ajunge în circuitul economic, astfel este dezechilibru în piaţă în anumite momente. Locuitorii din mediul urban cumpără ceapă constant şi în cantităţi mici, iar importurile sunt necesare, pentru că o mare cantitate din producţia noastră este folosită pentru uz propriu în mediul rural”, explică Ionel Arion, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro.
Astfel, deşi România este între primii zece cultivatori de ceapă din UE şi, teoretic, îşi acoperă 90% din consum din producţie, în realitate lanţul între producător şi consumator se rupe. Anul trecut, importurile de ceapă, haşmă, usturoi şi praz ale României au fost de 40 de milioane de euro, de 33 de ori mai mare decât exporturile, potrivit datelor de la INS. De altfel, importurile au crescut de 4,2 ori într-un deceniu.