O posibilă taxă pe toate tranzacțiile bancare – fie ele plăți cu cardul, retrageri de la bancomat, transferuri sau virări de salarii – a stârnit critici dure din partea economiștilor români. Măsura, aflată printre opțiunile discutate de guvernanți pentru reducerea deficitului bugetar, ar presupune un comision fix între 1 și 3 lei pentru fiecare operațiune bancară efectuată.
Specialiștii avertizează că această inițiativă ar lovi direct în populație, descurajând utilizarea serviciilor financiare și împingând societatea înspre utilizarea numerarului sau a canalelor alternative, cum ar fi criptomonedele sau conturile offshore.
Eugen Rădulescu, consilier al BNR, a calificat ideea ca fiind complet lipsită de sens:
„Această măsură a aplicat-o Venezuela. Vrem să facem România ca Venezuela? […] Este o aberaţie!”
Acesta a subliniat că România are deja cea mai mică rată de monetizare din Uniunea Europeană, iar taxarea tranzacțiilor bancare ar fi contraproductivă.
La rândul său, fostul ministru de Finanțe, Alexandru Nazare, a criticat dur ideea, spunând că:
„Nu avem nevoie acum de aceste experimente fiscale cu origini sud-americane.”
„Nu este o taxă pe bănci, este o taxă care agresează întreaga populație […] iar populația cu un grad de sofisticare financiară mai redusă va fi cea mai afectată.”
Nazare atrage atenția că efectele ar putea include migrarea către economia gri și scăderea gradului de digitalizare financiară.
Măsura amintește de politicile aplicate în anii ’80-’90 în Brazilia, Argentina și Columbia, țări care încă practică forme similare de impozitare, dar care nu oferă modele de succes fiscal replicabile în Europa.
În România, volumul anual al tranzacțiilor bancare se ridică la circa 25.000 de miliarde de lei. La o taxă de 0,2%, statul ar putea încasa aproximativ 50 de miliarde de lei, adică în jur de 4% din PIB. Însă, spun economiștii, costurile economice și sociale ar putea fi mult mai mari decât veniturile generate.
