Statul român continuă să atragă sume semnificative de la populație pentru acoperirea nevoilor bugetare, într-un ritm care ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea finanțelor publice. Prin ultima ediție a programului Fidelis, Ministerul Finanțelor a reușit să obțină peste 1,64 miliarde lei în doar zece zile, oferind dobânzi tentante, dar care trădează riscurile tot mai mari percepute de investitori.
Într-un context economic tot mai tensionat, Guvernul României a apelat din nou la economiile cetățenilor pentru a-și acoperi cheltuielile curente. A cincea ediție din 2025 a programului Fidelis, desfășurată la începutul lunii iunie, a adus un record negativ: peste 1,64 miliarde lei au fost împrumutați de la populație în doar zece zile. Ministerul Finanțelor, condus de Tánczos Barna, prezintă aceste cifre ca un succes, însă realitatea din spatele lor este una îngrijorătoare.
Cea mai solicitată tranșă a fost cea în lei, cu scadență de doi ani și o dobândă anuală de 7,35%, care a atras 318 milioane lei din peste 4.000 de ordine. Alte emisiuni au oferit dobânzi și mai ridicate: aproape 8% pentru obligațiuni în lei pe termen de șase ani și 6,5% pentru cele în euro cu maturitate de șapte ani. Aceste randamente, deși atractive pentru investitori, indică un risc tot mai mare asociat cu capacitatea statului de a-și onora obligațiile.
În total, titlurile de stat emise în euro au adunat peste 221 milioane euro, adică aproape 1,1 miliarde lei, semn că tot mai mulți români preferă să-și plaseze banii în împrumuturi directe către stat, în speranța că vor fi rambursați fără incidente la scadență.
Deși apetitul populației pentru astfel de instrumente este în creștere, problema reală o reprezintă strategia de finanțare a statului. Lipsa reformelor structurale și a unei gestiuni riguroase a bugetului face ca autoritățile să se bazeze excesiv pe piața internă pentru rostogolirea datoriei publice. Această dependență ar putea deveni nesustenabilă pe termen mediu și lung, mai ales într-un context marcat de inflație persistentă, cheltuieli publice în creștere și promisiuni electorale costisitoare.
Faptul că s-au împrumutat peste 1,6 miliarde lei de la cetățeni într-un interval atât de scurt nu ar trebui interpretat ca un succes, ci mai degrabă ca un avertisment privind direcția în care se îndreaptă finanțele publice ale României.
