Deși respinse de Consiliul Economic și Social și contestate de patronate, măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan vor fi adoptate prin asumarea răspunderii, fără consultare publică reală.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a primit astăzi un semnal clar de respingere din partea Consiliului Economic și Social (CES), care a dat aviz negativ întregului pachet de măsuri fiscale propus. Este vorba despre un set amplu de măsuri de austeritate, cu impact masiv asupra populației, care include creșteri de taxe, înghețări de venituri și reduceri de beneficii sociale. Deși avizul CES este consultativ, el reflectă opoziția fermă a societății civile, sindicatelor și patronatelor.
Executivul ignoră aceste poziții și merge mai departe cu forța, prin procedura asumării răspunderii în Parlament, evitând astfel dezbaterea democratică.
TVA mai mare, accize mai mari, taxe pe proprietate
Printre măsurile controversate se numără creșterea TVA de la 19% la 21%, dar și majorarea cotelor reduse – de la 9% la 11% pentru alimente, medicamente și apă, și de la 5% la 11% pentru cărți, energie și cultură. Această decizie va duce la scumpirea în lanț a produselor de bază și a serviciilor esențiale.
Accizele pe carburanți, tutun, alcool și zahăr vor fi de asemenea majorate, cu un impact negativ direct asupra costurilor de trai pentru milioane de cetățeni.
Un alt punct extrem de sensibil este noua formulă de impozitare a locuințelor: începând din 2026, taxele pe proprietate vor fi calculate în funcție de valoarea de piață, ceea ce va genera creșteri masive pentru cei care locuiesc în zone urbane sau cu prețuri imobiliare ridicate.
Educația și sănătatea, sacrificate
Guvernul propune reduceri semnificative în educație: normele didactice vor fi mărite, bursele pentru elevi și studenți vor reveni la nivelurile din 2022, iar clasele vor fi mai aglomerate. În loc să investească în educație, Guvernul alege să restrângă accesul și să reducă sprijinul pentru elevi și profesori.
În domeniul sănătății, pensionarii care primesc peste 3.000 de lei pe lună vor fi obligați să plătească contribuții de sănătate (CASS). În plus, concediile medicale vor fi compensate într-o manieră regresivă: cu cât sunt mai scurte, cu atât mai mic va fi procentul compensat, ceea ce riscă să încurajeze prezența la muncă a angajaților bolnavi.
Măsuri antisociale și lipsă de echitate
Se prevede înghețarea salariilor din sectorul public, inclusiv a pensiilor și a altor prestații sociale. Este o măsură deosebit de dură, în contextul în care inflația continuă să erodeze puterea de cumpărare. În paralel, voucherele de vacanță vor fi restricționate și acordate doar salariaților din sistemul public cu venituri sub 6.000 de lei brut, și doar în extrasezon.
În timp ce populația este chemată la sacrificii, marile companii și sectorul financiar sunt relativ puțin afectați. Deși se introduc unele taxe suplimentare în sectorul bancar și al jocurilor de noroc, acestea sunt modice în comparație cu presiunea fiscală pusă pe cetățenii de rând.
O decizie fără legitimitate democratică
Cel mai grav aspect este faptul că aceste măsuri sunt impuse fără consultare reală. Guvernul Bolojan recurge la angajarea răspunderii pentru a evita dezbaterea parlamentară, ignorând opoziția exprimată de CES și de reprezentanții mediului economic.
Este un gest de sfidare a procesului democratic și de dispreț față de societate. Austeritatea este impusă de sus, fără a fi precedată de reforme reale în zona cheltuielilor bugetare sau a administrației.
Concluzie
Pachetul fiscal pregătit de Guvernul Bolojan reprezintă una dintre cele mai dure politici de austeritate din ultimul deceniu. Cu toate că avizul CES este negativ și patronatele avertizează asupra impactului economic, Executivul ignoră aceste avertismente și merge înainte, asumându-și răspunderea pentru un set de măsuri care vor lovi în mod disproporționat populația cu venituri mici și medii.
România nu are nevoie de austeritate impusă, ci de reforme reale, de combaterea risipei și de o echitate fiscală autentică. În lipsa acestora, încrederea publicului în Guvern și în instituțiile statului riscă să se erodeze profund.
