În luna mai 2025, rezervele valutare ale Băncii Naționale a României au înregistrat o scădere fără precedent, coborând la 55,661 miliarde de euro. Diferența față de luna precedentă, de peste 6,7 miliarde de euro, este pusă pe seama unui dezechilibru major între intrări și ieșiri. Situația financiară ridică semne de întrebare legate de stabilitatea macroeconomică și capacitatea statului de a gestiona presiunile externe.
Banca Națională a României a raportat o diminuare semnificativă a rezervelor valutare în luna mai 2025. Potrivit cifrelor oficiale, acestea au scăzut de la 62,414 miliarde de euro la finalul lunii aprilie la 55,661 miliarde de euro la 31 mai. Diferența de 6,753 miliarde de euro reprezintă una dintre cele mai mari scăderi lunare din ultimii ani.
Această evoluție negativă este explicată printr-un dezechilibru între fluxurile valutare care intră și ies din conturile BNR. Instituția precizează că în luna mai s-au înregistrat:
„Intrări de 5,827 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor şi altele; Ieşiri de 12,58 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută; plăţi din contul Comisiei Europene şi altele”, arată datele BNR.
Pe fondul acestor fluxuri nete negative, rezervele internaționale totale, care includ și rezerva de aur – au scăzut la rândul lor, ajungând la 65,359 miliarde de euro, față de 72,025 miliarde de euro în luna aprilie.
Rezerva de aur s-a menținut din punct de vedere cantitativ la 103,6 tone, însă valoarea ei exprimată în euro s-a ajustat în funcție de fluctuațiile prețurilor internaționale ale aurului. Astfel, la finalul lunii mai, aceasta era evaluată la 9,698 miliarde de euro.
Pentru luna iunie, BNR estimează plăți externe din datoria publică denominate în valută, în sumă de aproximativ 87 milioane de euro, ceea ce va pune în continuare presiune pe rezerve.
Scăderea bruscă a rezervelor valutare vine într-un moment în care România se confruntă cu un context fiscal fragil și cu incertitudini externe tot mai pronunțate. Această evoluție ridică întrebări privind sustenabilitatea finanțelor publice și capacitatea de reacție a autorităților în fața unor eventuale șocuri economice.
