Proprietarii de hoteluri, pensiuni și alte unități de cazare din România se pregătesc pentru cel mai negru scenariu: noile măsuri fiscale anunțate de Guvernul Bolojan riscă să îngroape definitiv o industrie deja fragilizată. TVA-ul aplicat serviciilor turistice va crește de la 9% la 21%, o măsură care va dubla practic costurile fiscale pentru afaceri care abia mai respiră.
Ce înseamnă asta concret? Dacă un hotel plătea până acum 10.000 de lei lunar TVA, după noile reglementări va plăti peste 40.000 de lei. Această povară fiscală vine într-un moment în care sectorul HoReCa se confruntă deja cu dificultăți uriașe: creșterea prețurilor la utilități, lipsa forței de muncă și scăderea numărului de turiști români și străini.
Zero sprijin, doar obligații
În ciuda promisiunilor politice, statul nu oferă niciun mecanism de sprijin pentru investitorii din turism. Nu există reduceri la taxele pe muncă, nici deduceri pentru investiții, niciun plan de încurajare a dezvoltării sau digitalizării în industrie. Tot ce vine din partea statului sunt noi poveri.
În aceste condiții, pentru mulți antreprenori singurele opțiuni rămân majorarea prețurilor – ceea ce ar putea duce la scăderea cererii – sau închiderea activității. Cu alte cuvinte, guvernul pare decis să sacrifice un întreg sector economic fără să propună o alternativă viabilă.
„Este clar: în România, dacă vrei să muncești și să construiești ceva, statul îți devine dușman. HoReCa moare, turismul crapă, dar politicienii rămân cu diurne, forfetare și pensii speciale”, afirmă un proprietar de pensiune din zona Bran.
Ce prevede oficial pachetul fiscal propus de Guvernul Bolojan pentru HoReCa
Potrivit proiectului publicat de Ministerul Finanțelor în iulie 2025, pachetul fiscal care urmează să fie asumat de Guvern prevede:
- Majorarea TVA pentru cazare și alimentație publică de la 9% la 21%, aplicabilă hotelurilor, pensiunilor, restaurantelor și cafenelelor.
- Eliminarea scutirilor de impozit pentru reinvestirea profitului în echipamente, care afecta inclusiv investițiile în infrastructura turistică.
- Impozit pe cifra de afaceri pentru companiile care în 2024 au avut venituri mai mari de 2,5 milioane lei, ceea ce va afecta o mare parte dintre operatorii din turism.
- Creșterea contribuțiilor la sănătate (CASS) pentru beneficiile extrasalariale, inclusiv tichetele de vacanță oferite angajaților, ceea ce va reduce atractivitatea acestora în pachetele de stimulare a angajaților sezonieri.
- Menținerea birocrației fiscale: nu sunt prevăzute măsuri clare pentru digitalizarea sau simplificarea controalelor și raportărilor ANAF în turism.
În loc să creeze un climat favorabil investițiilor și dezvoltării, Guvernul Bolojan alege să strângă șurubul fiscal exact acolo unde economia are nevoie de oxigen. În lipsa unor măsuri compensatorii reale, turismul românesc riscă să piardă teren nu doar în fața pandemiei sau a inflației, ci și în fața propriei guvernări.
