Guvernul analizează introducerea unei taxe pe tranzacțiile bancare, inclusiv pentru plăți cu cardul și retrageri de numerar. Deși prezentată ca o soluție pentru echilibrarea bugetului de stat, măsura riscă să afecteze direct consumatorii și mediul economic. Experiențele din Ungaria și Slovacia arată clar că astfel de taxe se traduc în scumpiri, comisioane mai mari și pierderea încrederii în sistemul bancar.
Autoritățile române iau în calcul introducerea unei taxe suplimentare pentru fiecare operațiune bancară, în contextul presiunilor bugetare tot mai accentuate. Această măsură fiscală, aplicată deja în Ungaria și Slovacia, este considerată de decidenți ca o metodă eficientă pentru a alimenta bugetul de stat. Totuși, datele concrete arată că impactul acestor politici fiscale a fost resimțit masiv de populație și firme.
În Ungaria, încă din 2013, o astfel de taxă a fost aplicată la plăți cu cardul, transferuri bancare și retrageri de numerar. Clienții băncilor au fost nevoiți să suporte comisioane majorate, iar beneficiile clasice precum retragerile gratuite au fost eliminate. În Slovacia, începând cu aprilie 2025, tranzacțiile bancare sunt taxate cu 0,4%, iar retragerile de numerar cu 0,8%. În plus, companiile sunt obligate să raporteze lunar toate aceste operațiuni, fiind pasibile de amenzi de până la 16.000 de euro și dobânzi penalizatoare de 15% pe an pentru nerespectarea legii.
Aplicarea unei astfel de taxe în România ar adăuga o presiune suplimentară asupra categoriilor deja vulnerabile: angajați, pensionari, mici antreprenori. Folosirea serviciilor bancare de bază, precum încasarea salariului, plata facturilor sau achizițiile cu cardul, va deveni mai costisitoare. Băncile vor transfera costurile către clienți, iar companiile vor compensa prin scumpirea produselor și serviciilor.
Organizațiile sindicale și analiștii economici au transmis deja avertismente clare. În lipsa unei reforme administrative reale și a combaterii evaziunii fiscale, taxa pe tranzacții bancare nu aduce soluții pe termen lung, ci agravează inechitățile economice. În Slovacia, societatea civilă a reacționat prompt, criticând lipsa de transparență și consultare publică. În România, climatul economic tensionat și lipsa încrederii în instituții transformă această propunere într-un factor suplimentar de nemulțumire socială.
Introducerea unei taxe bancare într-un context economic fragil, marcat de inflație, taxe locale crescute și servicii publice deficitare, adâncește distanța dintre cetățeni și stat. În locul unei reforme reale, măsura pare să servească doar necesităților imediate ale bugetului, fără a oferi o direcție durabilă pentru economia națională.
