Acum 35 de ani, românii ieșeau în stradă pentru libertate, dreptate și demnitate. În 1989, sângele a curs pe caldarâm pentru ca acest popor să scape de jugul dictaturii și să-și ia soarta în propriile mâini. Și totuși, la 35 de ani de la Revoluție, asistăm neputincioși la reînvierea acelorași practici care au îngropat această țară sub frică și teroare.
Curtea Constituțională a României a dat astăzi o decizie care anulează primul tur al alegerilor prezidențiale, sub pretexte care sfidează orice logică. De ce? Pentru că sistemul nu suportă ideea ca un lider antisistem, precum Călin Georgescu, să câștige în fața clicii care controlează România. Libertatea, câștigată cu prețul vieților în ’89, este acum tranzacționată pe sub masă de grupuri infracționale care și-au înfipt adânc colții în toate instituțiile statului.
Este aceasta România pe care au visat-o cei care au murit la Revoluție? O țară în care alegerile sunt anulate, voința poporului călcată în picioare, iar deciziile importante se iau în birouri ascunse, departe de ochii cetățenilor? Atunci, am luptat împotriva unui dictator; astăzi, luptăm împotriva unei întregi mafii care a capturat statul.
La 35 de ani de la Revoluție, România pare mai departe ca niciodată de libertatea adevărată. Ce ne rămâne de făcut? Vom accepta să fim din nou prizonieri în propria țară, sau vom ieși din nou în stradă, cerând ceea ce ne aparține de drept? Istoria ne privește, iar răspunsul îl vom da nu prin cuvinte, ci prin fapte.
