În anul 2024, aproximativ 33,8% dintre copiii români sub 18 ani se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Deși acest procent reprezintă o scădere de peste 5% față de anul 2023 și cel mai mare progres din UE, România continuă să ocupe locul al treilea în topul statelor membre cele mai afectate de acest fenomen.
Pentru prima oară în ultimii nouă ani, România nu mai deține primul loc în clasamentul european privind riscul de sărăcie în rândul copiilor. În 2015, peste 53% dintre copiii români se aflau în această situație, iar în 2024 s-a ajuns la 33,8%, o scădere de 37,3% în aproape un deceniu.
România, în continuare deasupra mediei europene
Media UE a fost de 24,2% în 2024, ceea ce plasează România cu aproape 10 puncte procentuale peste această medie. Doar Bulgaria (35,1%) și Spania (34,6%) au înregistrat procente mai mari. Imediat după România se află Grecia (26,9%), Franța (26,2%), și Malta (25,9%).
La polul opus, cele mai scăzute rate ale riscului de sărăcie și excluziune socială în rândul copiilor au fost înregistrate în Slovenia (11,8%), Cipru (14,8%), și Cehia (15,4%).
Educația părinților, un factor cheie
Un aspect evidențiat de Eurostat este legătura strânsă între nivelul de educație al părinților și riscul la care sunt expuși copiii. În România:
- 75,8% dintre copiii aflați în situații de risc provin din familii în care părinții au absolvit cel mult gimnaziul;
- 34,2% provin din familii cu părinți care au absolvit liceul sau o școală postliceală;
- Doar 5,9% provin din familii cu studii superioare.
Deși România înregistrează un progres în reducerea riscului de sărăcie în rândul copiilor, problema rămâne una majoră, cu rate încă alarmant de mari comparativ cu restul Europei. Reducerea acestui decalaj necesită politici publice coerente, investiții în educație și sprijin constant pentru familiile vulnerabile, iar Guvernul nu pare grăbit să le adopte.
